Legea prin care executorii judecatoresti vor putea incepe executare silita fara sa mai ceara incuviintarea judecatorului a trecut de Pralament
Avocatii sunt de parere ca modificarile la Codul de procedura civila privind executarea silita ar putea fi neconstitutionale. Proiectul de lege, aprobat de Parlament si trimis la promulgare, da dreptul executorilor judecatoresti sa înceapa executarea silita, fara aprobarea instantei.
Parlamentul a aprobat mai multe modificari ale Codului de procedura civila. Cea mai importanta prevedere este aceea prin care judecatorilor executoresti li se confera dreptul de a începe executarea silita, la cererea creditorilor, fara aprobarea Tribunalului. Acest lucru înseamna ca cei cu debite la banci sau alti creditori pot fi executati silit mai rapid si fara cenzura instantei.
Executarea silita scapa, astfel, de sub controlul judecatrului, care nu mai verifica daca sunt îndeplinite toate conditiile de forma si de fond, decizia apartinând în totalitate executorului judecatoresc, care nu face parte din puterea juridica, ci din cea administrativa.
Judecatorii mai putini încarcati vs. Curtea Constitutionala
Legiuitorul sustine ca astfel instantele de judecata vor fi degrevate de un volum mare de munca. Însa, sub acelasi pretext, legea a mai fost modificata în 2006 astfel încât sa permita executorilor declansarea executarii silite fara încuviintarea instantei, dupa învestirea cu formula executorie a titlului. Doar ca, în 2009, Curtea Constitutionala a constatat ca legea este neconstitutionala, dupa o exceptie ridicata de compania Thyssenkrupp.
În decizia 458/2009 a Curtii Constitutionale, magistratii considera ca prin înlaturarea controlului judecatoresc de a decide asupta legalitatii si temeiniciei cererii de executare sitlita este încalcata Constitutia.
„Conferirea unei asemenea competente executorilor judecatoresti, care nu fac parte din autoritatea judecatoreasca si a caror activitate, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, se afla sub coordonarea si controlul Ministerului Justitiei, încalca atât dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (4), potrivit carora „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – în cadrul democratiei constitutionale”, cât si pe cele ale art. 126 alin. (1), potrivit carora „Justitia se realizeaza prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”, se arata în motivarea Curtii. Mihai Banita, economica.net
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!