Unde sunt reglementate gazele de sist? In Legea petrolului, a energiei sau a gazelor naturale?
Alaturi de alti factori de decizie, justitia poate fi unul decisiv în solutionarea legala, echitabila si morala a problemei care framânta omenirea în prezent, aceea a exploatarii sau nu, a gazelor de sist, a metodelor prin care se va face, a consecintelor care se pot 
produce pentru mediu si oameni, etc. Si asa cum nici statele lumii nu au o ajuns la o pozitie comuna în aceasta problema, nici practica juridica din tara noastra nu este unitara. Principala cauza a acestei situatii cred ca este data de faptul ca înca nu exista studii certe, clare, indubitabile referitor la întreaga aceasta problematica foarte complexa si vasta. Si daca specialistii în domeniu, adica cei de mediu, geologii, inginerii minieri, petrolistii, etc. nu stiu înca exact ce sunt gazele de sist, cum se pot exploata mai bine si mai sigur, cum sa stie juristii? De aici solutiile diferite date uneori la nimereala în instante.
Astfel, unele instante considera ca gazele de sist nu sunt cuprinse în reglementarea celor doua legi de mai sus si ca nu intra în categoria bogatiilor de interes public ale subsolului, reglementate de art. 136 alin. 3 din Constitutie, deci nu apartin statului ci comunitatilor locale, iar alte instante, prin adaugare la lege sau ignorând definitiile din lege si luându-le în considerare pe cele din dictionare, considera ca ele intra în definitia legala a gazelor naturale, astfel ca sunt cuprinse în domeniul public al statului.
În hotarârile judecatoresti pronuntate se regasesc doar argumente juridice de interpretare a legilor, uneori complet gresite, asa cum am aratat mai sus. Nu este admisibil ca, atunci când o institutie juridica este definita într-o norma juridica în mod exact, cu enumerari limitative, sa se dea o solutie juridica bazata pe definitia generala, pentru marele public, din dictionar si sa fie exclusa cea legala.
În prezent explicatia pentru care aceste gaze nu au fost cuprinse în aceste legi este data de lucrarea întocmita de specialisti ai Institutului Geologic al României intitulata „Exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica. O metoda cu posibile efecte catastrofale pe termen mediu si lung”, avându-i ca autori pe Dr. Mircea Ticleanu, Radu Nicolescu, dr. Adriana Ion, din care redam urmatorul capitol: „Analizând toate datele de care a dispus pîna la un moment dat asupra exploatarii gazelor de sist un geofizician român, Nicolae Heredea ajunge la concluzia ca este vorba în acest caz, de fapt, de o actiune premeditata de provocare a unor reactii geochimice antropice astfel încît gazul principal rezultat (metanul) este în realitate de natura abiotica. Deci asa numitele ”gaze de sist” nu sunt de fapt gaze naturale combustibile. Fiind astfel vorba despre gaze antropice abiotice (deci care au rezultat prin interventia omului asupra argilitelor) este gresit sa numim obtinerea lor ”exploatare” deoarece ne aflam de fapt în fata unui proces de ”fabricare in situ”. În realitate, au loc, deci, ”reactii chimice producatoare de hidrocarburi gazoase”. În acest context, prin sondele de explorare se pot face teste, greu sau imposibil de controlat, de ”fabricare” de gaze combustibile pentru verificarea retetelor de solutii chimice.
Citeste mai departe pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!