Acordul de recunoastere a vinovatiei. Rolul instantei de judecata
Rezumat
Prezentul articol are menirea de a atrage atentia asupra principalelor probleme ivite în practica instantelor de judecata cu ocazia implementarii institutiei acordului de recunoastere a vinovatiei. Analiza vizeaza desfasurarea acestei proceduri speciale în fata instantei, etapele principale si dificultatile procedurale cu care se confrunta organele judiciare. În acest sens, s-a facut referire la procedura aplicabila cu ocazia judecarii acordului de recunoastere a vinovatiei, precum si la derogarile de la dreptul comun, la rolul partilor în fata judecatorului, obiectul controlului instantei de judecata, consecintele încalcarii dispozitiilor legale aplicabile în speta, solutiile pe care le poate pronunta instanta de judecata învestita si calea de atac ce poate fi promovata împotriva hotarârii judecatoresti.
Procedura speciala intitulata „Acordul de recunoastere a vinovatiei” este reglementata în Titlul al IV-lea, Capitolul I, de art. 478-488 din Partea Speciala a Codului de Procedura Penala, respectiv Legea nr. 135/2010.
Aceasta procedura speciala constituie un element de noutate în legislatia procesual penala din România, fiind introdus odata cu intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedura Penala la data de 1 februarie 2014, în privinta careia doctrina de specialitate a adoptat sintagma de „element de justitie negociata”. Institutia acordului de recunoastere a vinovatiei are la baza si a preluat elemente din dreptul penal francez si german, pe care le-a adaptat la specificul si în concordanta cu cerintele sistemului judiciar din România. Cu toate acestea, având în vedere forma finala adoptata de legiuitorul român în privinta acestei institutii, se constata ca cea mai apropiata reglementare juridica, ca forma si continut, o are Portugalia, care de altfel a si constituit principala sursa de inspiratie la îndemâna comisiei de elaborare a proiectului privind Noul Cod de Procedura Penala.
Acordul de recunoastere a vinovatiei reprezinta un salt important în ceea ce priveste abordarea legiuitorului român cu privire la desfasurarea procesului penal si la atingerea scopului acestuia, constituind o solutie pragmatica ce va asigura solutionarea cauzelor cu respectarea principiului caracterului echitabil si al termenului rezonabil prevazut de dispozitiile art. 8 din Codul de Procedura Penala.
În desfasurarea acestei proceduri speciale se pot distinge doua etape principale. Prima are loc în faza de urmarire penala si îi are ca actori principali pe procurorul de caz si pe inculpatul sau inculpatii cauzei, între care se poarta de altfel si „negocierea penala”, în urma careia se va încheia o „conventie de drept penal”. Cea de-a doua etapa se desfasoara în fata instantei de judecata, instanta care are rolul de a realiza un supracontrol al legalitatii acordului de recunoastere a vinovatiei si consta în verificarea respectarii principiului legalitatii procesului penal.
Citeste mai departe pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!