Controverse privind Hotararea Plenului CSM nr. 846bis din 3 iulie 2014
Exact in ziua in care presedintele CSM, judecatorul Adrian Bordea, sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Livia Stanciu, si fosta sefa a CSM, procuroarea Oana Haineala, au participat alaturi de alti reprezentanti de la varful sistemului judiciar la receptia oferita de Ambasada SUA cu prilejul Zilei Americii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis hotararea nr. 846bis/03.07.2014, prin care a stabilit ca, in situatia in care DNA a inceput urmarirea penala fata de un judecator sau, atentie, fata de un „apropiat” al acestuia, respectivul judecator „intra in conflict cu obligatia de a judeca impartial” si, prin urmare, trebuie sa se abtina de la a mai judeca dosare de coruptie: „Judecatorul fata de care s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea unei fapte de coruptie ar trebui sa se abtina de la solutionarea pricinilor cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale, intrucat se incalca aparenta de impartialitate si obiectivitate de care orice judecator este raspunzator”.
La prima vedere, aceasta hotarare a Plenului CSM vine sa clarifice o mai veche problema, si anume, in ce masura un judecator care este vizat intr-o cauza penala mai poate judeca cu impartialitate dosarele in care acuzatiile sunt formulate de parchetul care il cerceteaza in acea cauza. Din nefericire, insa, raspunsul pe care il ofera CSM nu satisface, ba mai mult, da nastere unor noi controverse care sporesc suspiciunea opiniei publice asupra probitatii si profesionalismului celor care conduc sistemul.
Un instrument pus exclusiv in mana procurorilor DNA
Parcurgand cu atentie hotararea nr. 846bis/03.07.2014 a Plenului CSM, se observa ca decizia ii are in vedere doar pe judecatorii care judeca dosare de coruptie, prin urmare, este susceptibila a fi discriminatorie. Mai-marii CSM au decis ca un judecator ar trebui sa iasa din dosarele DNA daca el sau un apropiat al sau este urmarit penal pentru luare de mita sau pentru alte infractiuni de coruptie ori asimilate acestora, fara a preciza daca judecatorul ar trebui sa se abtina intr-o cauza in care judeca o persoana cercetata, sa zicem, pentru vatamare corporala din culpa si judecatorul insusi e cercetat pentru aceeasi fapta intr-un dosar al unui parchet ordinar. Aceasta prima „scapare” din hotararea CSM – tratamentul inegal – poate fi interpretata cu usurinta drept o dedicatie oferita DNA, un instrument pus la dispozitia procurorilor Laurei Codruta Kovesi.
CSM calca in picioare prezumtia de nevinovatie a judecatorilor
O a doua problema care pune sub semnul indoielii decizia Plenului CSM este legata de nerespectarea prezumtiei de nevinovatie a judecatorilor vizati. Potrivit dispozitivului hotararii CSM, judecatorul ar trebui sa iasa din dosarul DNA in momentul in care DNA incepe urmarirea penala impotriva sa: „Judecatorul fata de care s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea unei fapte de coruptie ar trebui sa se abtina de la solutionarea pricinilor cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale (…)”. Desi in dispozitiv nu se mentioneaza, in motivarea hotararii scrie negru pe alb ca judecatorul trebuie sa se abtina chiar si atunci cand vizat de urmarirea penala este un apropiat al sau: „Un conflict de interese apare atunci cand interesul personal al judecatorului (sau al celor apropiati lui) intra in conflict cu obligatia judecatorului de a judeca impartial. Judecatorul aflat intr-o situatie de conflict de interese este dator sa se abtina, intrucat nimeni nu poate fi judecator in propria sa cauza (nemo in rem suam auctor esse potest)”. Evident, CSM nu defineste notiunea de „apropiat al judecatorului”, lasand-o, intr-un mod periculos, la aprecierea procurorilor DNA.
Citeste mai departe pe luju.ro
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!