Reguli elementare despre Justitie intocmite de Cristi Danilet – judecator si membru CSM
1. Procesul se deruleaza în sala de judecata. În afara, prin intermediul mediei, nu se pot face judecati, ci se pot da relatari despre cum se desfasoara procesele publice. Independenta justitiei, prezumtia de nevinovatia a suspectului/inculpatului, dreptul la demnitate al partilor, dreptul la viata privata al partilor si martorilor trebuie respectate în astfel de relatari.
2. Daca esti parte, e indicat sa îti angajezi un avocat; în unele cauze penale prezenta avocatului e obligatorie si daca nu ai vei beneficia de unul din oficiu. Dar faptul ca esti asistat de avocat nu îti garanteaza ca vei câstiga procesul.
3. În procesele penale, procurorul este conducator al fazei de urmarire penala (adica el decide derularea cercetarii de catre politia judiciara si solutiile de clasare a cauzei sau trimitere în judecata) si parte în faza de judecata (adica are aceleasi drepturi si obligatii ca si ceilalti participanti). El nu reprezinta Statul (=guvernul, conducatorii tarii etc), ci interesele generale ale societatii.
4. Doar judecatorul înfaptuieste justitia: numai el poate da solutii cu privire la cele pretinse de reclamant (în procesul civil), respectiv cu privire la vinovatia si pedeapsa inculpatului (în procesul penal). Judecatorul nu are voie sa dea solutii dupa propria sa convingere sau dupa cum îsi doreste populatia, ci numai potrivit legii si probelor de la dosar. Asadar, probele nelegale nu pot sta la baza condamnarii unei persoane vinovate de comiterea unei infractiuni.
5. O parte se judeca cu partea adversa, nu are ca inamic pe judecator. Judecatorul si procurorul sunt magistrati: eu au dreptul si obligatia de se supune celor trei „i”: a fi independenti (sa nu permita nicio imixtiune sau presiune de la parti, colegi, sefi etc), impartiali (nu pot avea prejudecati sau interese proprii în cauza) si integri (nu pot fi corupti si trebuie sa respecte etica judiciara). Avocatul este independent, dar nu are obligatia de a fi impartial, caci el reprezinta interesele legale ale clientului sau.
6. Cei nemultumiti de actele si masurile procurorului le pot contesta la procurorul ierarhic superior, iar solutiile sale cu privire la cauza pot fi contestate mai departe la un judecator. Cel nemultumit de o hotarâre judecatoreasca o poate contesta numai la instanta ierarhic superioara. La Curtea de la Strasbourg se poate apela numai daca în cursul procesului a fost încalcat vreun drept prevazut expres în Conventia Europeana a Drepturilor Omului (statistica arata ca 97% din plângeri se resping ca inadmisibile); la CEDO nu se rejudeca cauza din România si nu se stabileste, de exemplu, ca este nevinovata o persoana care a fost condamnata la noi.
7. Hotarârea definitiva trebuie respectata si executata chiar daca în viziunea partilor ea este gresita. La fel si legea: din momentul intrarii în vigoare ea este obligatorie si cu totii ne supunem ei, chiar daca legea nu ne convine.
8. Cei nemultumiti de conduita magistratului (nu si de solutia sa, ci numai pentru comiterea vreuneia dintre abaterele disciplinare prevazute în mod expres în art. 99 din Legea nr. 303/2004), pot formula plângere la Inspectia Judiciara. Aceasta va face verificari, apoi, daca e cazul, va demara cercetarile disciplinare si în final, daca considera ca magistratul e vinovat de încalcarea obligatiilor statutare, va trimite cauza la CSM. Sectia de disciplina pentru judecatori, respectiv cea pentru procurori din cadrul CSM va judeca cazul disciplinar în contradictoriu cu inspectorul si cu magistratul si, daca se impune, va sanctiona magistratul (de la avertisment pâna la excludere din profesie). Cei nemultumii de conduita avocatului (nu si de esecul sau în cauza în care a fost angajat) pot face plângere la Barou pentru a se demara procedurile disciplinare împotriva sa.
9. Cei care au cunostinta despre comiterea unor fapte penale de catre magistrat sau avocat le pot reclama la parchet (cele de coruptie se reclama la DNA). Procurorul va face cercetarile ce se impun si daca decide trimiterea în judecata a magistratului acesta va fi suspendat din functie pe parcursul derularii procesului. Condamnarea magistratului atrage excluderea lui din magistratura, cu anumite exceptii. Condamnarea avocatului poate atrage excluderea sa din profesie.
10. Independenta justitiei este nu un privilegiu pentru magistrati (care primesc acelasi venit lunar indiferent câte dosare au de solutionat, câte hotarâri sunt bune sau nu, cine e conducatorul sistemului), ci un drept al cetateanului, independenta justitiei fiind o garantie pentru ei ca legea se va aplica în mod egal, fara discriminare si fara favoritisme. Astfel, desi Justitia este apanajul organelor judiciare, ea este o valoare civica, deci cetatenii pot si trebuie sa vegheze la independenta si functionarea ei. Daca Justitia nu functioneaza, nu exista stat de drept, deci nu exista societate democratica.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!