Intelegerea prin mediere vs impacare

Cand doi oameni sunt intr-un litigiu ori conflict sa le pronunti cuvantul impacare e ca si cum ai da cu aghiazma unde nu trebuie. Cand doi oameni sunt in plina cearta, daca le spui sa se impace ori sa inceteze, nu o vor face nicidecum. La fel, cand doi oameni sunt in plina disputa si schimb acid de replici, orice tentativa explicita de impacare este neavenita. In general in conflicte lumea nu se impaca, decat cu anumite exceptii. In general lumea se intelege cu privire la un conflict, in anumite conditii discutate, analizate si agreate de comun accord, amiabil.

Este si ceea ce urmareste intreg procesul de mediere. Mediatorul nu doreste sa impace persoanele din conflict, ci doreste doar sa le direjeze spre o intelegere mutuala la conflict. Mediatorul faciliteaza analiza de situatie, analiza si discutarea conditiilor unei intelegeri la conflict, si in ultima instanta negocierea acestei intelegeri.

In mediere nu are loc o impacare, ci doar o intelegere cu privire la conflict. O intelegere care sa puna capat conflictului. Impacarea ar urma dupa aceasta intelegere amiabila, si ea in anumite conditii, si deseori cu ajutor specializat, dar mediatorul nu este abilitat in acest sens, impacarea fiind atributul unui prieten, preot ori psiholog.

Impacarea este un act strict subiectiv, de natura majoritar psihologica, si nu tine in principal de latura obiectiva a relatiei – de raportul conflictual obiectiv, asupra caruia opereaza mediatorul.

Citeste mai departe pe blog.mediatoru.ro

Cuvinte cheie: de natura majoritar psihologica, impacare, impacarea - act strict subiectiv, impacarea- atributul unui prieten; preot ori psiholog, intelegere mutuala la conflict, intelegerea prin mediere, mediator Dorin Ilie

Stiri mediere pe 7:50 felicia.taunean