Investitiile publice in scadere
Sute de proiecte de infrastructura, fie ca e vorba de sosele, cai ferate, poduri, scoli ori spitale, sunt trase pe linie moarta din cauza lipsei banilor. Impactul în economie poate fi devastator.
Începuta în 2007, autostrada Bucuresti-Ploiesti se termina brusc în centura Capitalei. Restul de 6,5 kilometri care ar asigura legatura cu orasul nu sunt gata nici azi, la sapte ani de la startul lucrarilor. Motivul principal al întârzierii a fost lipsa finantarii. Între timp, s-a adaugat si o disputa între constructor si CNADNR. Cert este ca soseaua rapida planificata a prelua din traficul de pe cea mai aglomerata ruta din România mai are de asteptat mult si bine pâna la finalizare. Timp în care cei mai multi soferi prefera, în continuare, aglomeratul si mult mai periculosul DN1.
În aceeasi situatie sunt si alte santiere de infrastructura din Bucuresti sau împrejurimi. Lucrarile la nodul rutier de la Ciurel, primul pas spre constructia unui drum expres între Splaiul Independentei si autostrada Bucuresti-Pitesti, reluate în primavara, s-au oprit din nou, dupa doar câteva luni, din acelasi motiv – lipsa banilor. Pe jumatatea de sud a centurii Capitalei (partea pe care se înregistreaza în prezent cele mai mari ambuteiaje si unde suprafata de rulare este în cea mai proasta stare) fondurile pentru modernizare au fost taiate înca din 2012 si nu sunt semne ca munca se va relua prea curând. Dimpotriva, si lucrarile deja începute au început sa se degradeze. Tot blocate si tot din lipsa de finantare sunt si lucrarile la alte sosele, unele aflate în stare avansata, cum ar fi centura Suceava, sau destul de avansata, ca DN18 Moisei-Iacobeni, care asigura legatura între Maramures si Bucovina. Ultimul contract a si fost reziliat între timp, firma constructoare, Shapir Structures, refuzând, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, sa lucreze pe banii ei. Lucru pe care alte companii l-au facut (aceleasi surse spun ca reabilitarea drumului national Sibiu-Medias-Sighisoara s-a facut pe banii austriecilor de la Strabag, care înca au de recuperat sume importante, dar si ca si unele firme autohtone, ca UMB Spedition, practica, pe scara larga, acest sistem de creditare mascata a statului).
Santiere parasite
Pe lista proiectelor trase fortat pe dreapta se mai numara tronsonul de autostrada Gilau-Nadaselu (circa noua kilometri, dar foarte important pentru legatura mai rapida a judetelor Satu Mare si Salaj cu centrul, sudul si estul tarii), dar si reabilitarea mai multor gari importante. Celebrele pasaje de pe centura de nord a Aradului, care ar urma sa rezolve una din ultimele gâtuiri ale traficului pe relatia Bucuresti-Nadlac, au fost si ele abandonate vreo doi ani, tot din cauza finantarii insuficiente, desi erau într-un stadiu mai mult decât avansat. În luna mai, CNADNR a anuntat ca a comunicat constructorilor celor doua pasaje „sumele alocate pentru anul 2014 – 13 milioane de lei – pentru «Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad peste liniile CF Brad-Curtici – DJ709B», respectiv 25,4 milioane de lei pentru «Pasaj denivelat pe varianta de ocolire peste liniile CF Arad-Bucuresti», astfel încât antreprenorii sa îsi poata desfasura activitatea în conditii optime, pâna la sfârsitul acestui an“. În plus, Directia Regionala Drumuri si Poduri Timisoara ar fi emis, în data de 28 aprilie 2014, ordinul de reluare a lucrarilor. De cealalta parte, mai multi soferi aflati în tranzit prin zona în ultima perioada, s-au plâns ca nu se vede niciun semn ca s-ar munci pe cele doua santiere.
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!