Medierea vs institutiile si autoritatile publice
Mi-as dori sa incep prin a spune ca: activitatea de mediere continua sa patrunda in acest sector fascinant al institutiilor si autoritatilor publice, ca exista dovezi care demonstreaza succesul si beneficiile pe care le aduce, in special in economisirea de resurse publice bugetare, Din pacate, realitatea si contextul legislativ in care se situeaza medierea, contrazice aceasta afirmatie.
Disputele intre si cu institutiile si autoritatile publice implica de multe ori servicii, regulamente sau alte actiuni care afecteaza relatiile dintre cetateni, oameni politici, proprietari de afaceri, organizatii non-profit si oficiali guvernamentali. Interventia mediatorului poate aduce o economie majora in gestionarea timpului, dar mai ales a bugetelor institutiilor publice. Un studiu realizat recent in Marea Britanie a aratat ca, peste 90% dintre autoritatile locale din aceasta tara, folosesc medierea in mod regulat in rezolvarea disputelor dintre functionarii publici angajati si institutia publica, precum si nemultumirile si reclamatiile venite din partea persoanelor private. Potrivit raportului, beneficiile medierii au un impact major asupra productivitatii autoritatilor publice, implicarea activa a functionarilor publici in acordarea unor servicii de calitate, precum si un feedback pozitiv din partea cetatenilor, beneficiari directi ai serviciilor oferite de institutiile publice. De asemenea, raportul precizeaza ca apelarea la metoda alternativa de mediere, intr-o perioada de austeritate sustinuta si incertitudine financiara, a generat o crestere a gradului de incredere in mecanismele alternative alaturi de cele ale justitiei.
In Romania, practica in mediere reclama cel putin o completare a legislatiei, pentru ca medierea sa functioneze si sa aiba eficienta la nivelul institutiilor si autoritatilor publice. Justitiabilul roman, angajat al unei institutii publice sau cetatean nemultumit de serviciile oferite de institutiile publice, dar si institutiile publice intre ele, ar trebui sa aiba dreptul sa aleaga cu prioritate metoda de solutionare amiabila dintre celelalte metode prevazute de lege (conciliere, arbitraj), in functie de propriile nevoi.
Necesitatea introducerii in Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, a unor reglementari clare privind medierea intre si cu institutiile si autoritatile publice este sustinuta si de Reglementarea europeana nr. 9/2001 privind modurile alternative de solutionare a litigiilor între autoritatile administrative si persoanele fizice, respectiv arbitraj, mediere, conciliere, care prevede ca acestea: ”pot fi initiate de partile implicate, un judecator sau declarate obligatorii prin lege; conciliatorii si mediatorii trebuie sa stabileasca intalniri separate cu fiecare parte sau simultan pentru a gasi o solutie; conciliatorii si mediatorii pot invita autoritatea administrativa sa anuleze, retraga sau sa modifice actul administrativ, pe motiv de oportunitate sau legalitate”.
Citeste mai departe pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!