Scopul medierii penale
Medierea penala face parte din practicile restaurative, ce pun pun accent pe asumarea raspunderii de catre faptuitor si repararea raului produs persoanei vatamate. Practicile restaurative nu sunt practici judiciar-penale, asadar nici medierea penala nu este un proces judiciar-penal.
Medierea penala se desfasoara separat si distinct de procesul judiciar penal proces ce priveste fapta comisa, incadrarea juridica a faptei, modul de incriminare, probele judiciare ale faptei, vinovatia penala si individualizarea unei pedepse. Medierea penala este total separata si total distincta de procedurile judiciare penale. Are alt rol si alt scop, are alta tinta, urmareste solutii total diferite.
Practicile restaurative isi propun o punere in prim plan a persoanei vatamate in drepturile si interesele sale. Victima unei infractiuni, in noua legislatie penala, vine in prim plan si are un cuvant greu de spus in fata faptuitorului si in fata organelor judiciare, in ceea ce priveste derularea, suspendarea ori incetarea procesului penal. Puterea procesuala a persoanei vatamate face ca de aceasta persoana sa depinde soarta si directia dosarului penal, dar mai mult decat atat situatia conflictului penal.
Persoana vatamata are conform noilor coduri penale, mai multe drepturi. Printre aceste drepturi se afla si dreptul la un mediator, drept prin care isi poate solutiona conflictul personal dintre ea si faptuitor. Solutionarea conflictului penal de ordine privata/personala dintre ea si faptuitor este noua paradigma adusa de medierea penala.
Mediatorul este solicitat sa medieze conflictul dintre faptuitor si persoana vatamata, desigur cu respectarea principiilor generale ale medierii – neutralitate, impartialitate, echidistanta, independenta, autodeterminarea fiecarei parti din conflict pentru proces. Procesul de mediere nu poate incepe ori continua decat la decizia persoanelor aflate in conflict.
Citeste mai departe pe blog.mediatoru.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!