Ordinul de protectie. Cum se obtine si ce risca cei care-l incalca?
Din nefericire, exista în anumite familii din tara noastra asa-numita „violenta în familie”, ce se manifesta prin orice actiune sau inactiune intentionata (cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare), violenta manifestata fizic sau verbal, savârsita de catre un membru de familie împotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice.
Suntem în prezenta violentei în familie si când exista amenintarea cu acte de natura celor mai sus prezentate sau când exista constrângerea sau privarea arbitrara de libertate. Constituie, de asemenea, violenta în familie împiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale.
Prevenirea si combaterea violentei în familie reprezinta un deziderat pentru ocrotirea si sprijinirea familiei în România si, tocmai de aceea, dupa modelul existent în legislatiile altor tari (Austria, Statele Unite ale Americii), legiuitorul român a înteles sa reglementeze si în legislatia româneasca, începând cu anul 2012, „ordinul de protectie”.
Ce este ordinul de protectie?
Ordinul de protectie este o hotarâre judecatoreasca emisa în procedura de urgenta prin care sunt luate masuri imediate si necesare în scopul de a proteja integritatea fizica si psihica a victimei violentei în familie.
Ce masuri de protectie se pot lua printr-un ordin de protectie?
Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu modificarile ulterioare, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa în pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, în scopul înlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri – obligatii sau interdictii:
a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, în locuinta familiei;
c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajata încât agresorul sa nu vina în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de învatamânt a persoanei protejate;
e) interdictia pentru agresor de a se deplasa în anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;
f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
h) încredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.
Citeste mai departe pe legestart.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!