Motivarea Tribunalului Bucuresti privind decizia de arestare preventiva a lui Mircea Basescu si Marian Capatina
Mircea Basescu si Marian Capatîna au acreditat ideea ca justitia este la discretia influentelor lor, gata sa abdice de la atributele si încrederea de care trebuie sa se bucure într-o societatea democratica, si ca „dreptatea’ si ‘libertatea’ au devenit o marfa ce se poate cumpara si vinde, se arata în motivarea deciziei Tribunalului Bucuresti din 20 iunie prin care s-a decis arestarea preventiva a celor doi.
„Nu trebuie ignorat ca cei doi au înteles sa urmareasca obtinerea unor foloase substantiale de pe urma persoanelor interesate sa rezolve pe cai ilicite anumite probleme judiciare.
O astfel de optica, în care ‘dreptatea’ si de ce nu, fata de specificul cauzelor ce constituiau finalitatea demersurilor ilicite facute, ‘libertatea’ au devenit o marfa ce se poate cumpara si vinde, apare ca inadmisibila, valorile sociale atinse fiind multiple, cea mai importanta, în opinia judecatorului, fiind lezarea încrederii în sistemul judiciar si în autoritatea judecatoreasca în conditiile în care, prin presupusele actiuni întreprinse, inculpatii au acreditat ideea ca justitia este la discretia influentelor lor, gata sa abdice de la atributele si încrederea de care trebuie sa se bucure într-o societate democratica”, se spune în motivare.
Judecatorul precizeaza ca faptele, presupus savârsite de Mircea Basescu si Marian Capatîna, sunt de natura sa provoace o puternica rezonanta în cadrul societatii si ca, în consecinta, lipsa unei reactii prompte a sistemului judiciar si lasarea lor în libertate ar induce perturbari grave ale disciplinei publice, ale respectului fata de lege, stimulând temerea colectiva ca justitia nu este eficienta împotriva unor fapte deosebit de periculoase — generând astfel un sentiment acut de insecuritate.
„Chiar daca presupusa activitate infractionala s-a derulat în perioada 2011-2012, nu se poate sustine ca trecerea timpului a diluat pericolul social generat, întrucât ar însemna sa se ignore nu numai caracterul evident clandestin al unor astfel de actiuni, contextul, modalitatea si mai ales momentul în care s-a ajuns la devoalarea acestora, dar si impactul mai mult decât actual si de rezonanta în societatea româneasca. (…)
Se constata, în cazul tuturor persoanelor implicate, existenta unor mentalitati gresite, a unei perceptii eronate si periculoase asupra actului de justitie si organelor abilitate sa îl aduca la îndeplinire, dar si a altor institutii de cel mai înalt nivel în statul de drept, care impun, raportat si la impactul faptelor de acest gen asupra opiniei publice, la sentimentul de insecuritate creat în rândul destinatarilor raporturilor penale de conformare, o reactie prompta si eficienta din partea autoritatilor”, a apreciat magistratul.
De asemenea, judecatorul sustine ca nu sunt de ignorat relatiile dintre cei doi si denuntatori, ascendentul primilor asupra celorlalti, interesul urmarit de catre cei care au sesizat autoritatile, anume acela al recuperarii banilor, posibilitatea influentarii lor.
„În consecinta, luarea fata de inculpatii din prezenta cauza a unei masuri alternative nu ar fi suficienta la acest moment de debut al procesului penal, urmând sa se aprecieze asupra necesitatii luarii unei altfel de masuri pe parcursul procesului penal. Judecatorul de drepturi si libertati considera ca interesul societatii de a se afla în siguranta si de a elimina, macar temporar, elementele care prezinta un grad de pericol social crescut este primordial si trebuie sa fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpatilor prin privarea lor temporara de libertate”, se subliniaza în document.(AS — autor: Madalina Cochinescu, editor: Cristina Tatu), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!