Motivare CCR privind constitutionalitatea prevederilor din Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa
Curtea Constitutionala a României (CCR) sustine ca lipsa tezelor prealabile si a unui studiu de impact detaliat în cazul legii insolventei se poate explica prin faptul ca acest act normativ reprezinta o actualizare a reglementarii existente deja în aceasta materie.
CCR a publicat vineri pe site-ul institutiei decizia din 21 mai prin care a constatat ca, în raport de criticile formulate, sunt constitutionale prevederile din Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.
„Asadar, se observa diferenta de nuanta în ceea ce priveste cele doua cerinte: tezele prealabile pot fi elaborate în cazul unor coduri sau a altor legi complexe, în timp ce studiile de impact sunt necesare în cazul proiectelor de legi de importanta si complexitate deosebita. Desi legea criticata, reglementând sistematic materia insolventei, cuprinde 344 de articole, grupate în cinci titluri, nu poate fi calificata drept un cod al insolventei, avându-se în vedere sfera sa de aplicare, si nici nu se poate concluziona ca prin continutul sau normativ impunea elaborarea unor teze prealabile în sensul Legii 24/2000”, se spune în motivare.
Curtea a retinut ca, potrivit expunerii de motive ce însoteste proiectul de lege, a fost creat un grup consultativ de experti format din reprezentanti ai instantelor judecatoresti, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Finantelor Publice, Bancii Nationale a României, Autoritatii de Supraveghere Financiare, Uniunii Practicienilor în Insolventa din România, Asociatiei Române a Bancilor si ai mediului universitar juridic.
„Impactul proiectului de lege este prezentat tot în expunerea de motive, dar, într-o maniera lapidara, consemnându-se faptul ca proiectul va avea un impact macroeconomic si concurential pozitiv, inclusiv în ceea ce priveste mediul de afaceri”, se mentioneaza în document.
Referitor la critica art.77 alin.(4) din lege, Curtea a constatat ca legiuitorul a avut în vedere asigurarea echilibrului între drepturile persoanelor cu interese contrare.
„Asadar, cu ocazia adoptarii legii analizate, legiuitorul a optat pentru o alta modalitate de pastrare a echilibrului între interesele partilor. Aceasta masura are în vedere atât protectia intereselor debitorului, cât si pe cele ale creditorului — furnizor de servicii, precum si celeritatea desfasurarii procedurii. Asadar, se urmareste, asa cum se arata si în expunerea de motive a legii, eficientizarea procedurii care sa conduca la reducerea duratei procedurii si la cresterea gradului de recuperare a creantelor.
Citeste mai departe pe agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!