Cum ajung organisme modificate genetic in farfuria ta fara sa stii?
În România, cultivarea plantelor modificate genetic a devenit o raritate odata cu integrarea în Uniunea Europeana. Asta nu înseamna însa ca nu le consumam indirect, în conditiile în care animalele din fermele din România sunt hranite cu furaje 
modificate genetic produse de americani, brazilieni sau canadieni. Astfel, laptele, iaurtul, brânza, ouale si produsele din carne pe care le consumam zilnic provin, cel mai probabil, de la animale hranite cu furaje modificate genetic. Care sunt riscurile pentru sananate, dar si ce impact ar avea asupra economiei românesti reluarea cultivarii plantelor modificate genetic la scara larga, cititi într-o analiza Gândul.
O parte importanta a furajelor existente la nivel mondial provin din plante modificate genetic, cunoscute si sub denumirea de transgenice. În Europa ajung anual circa 30 de milioane de tone de hrana, în principal srot de soia si boabe de soia modificata genetic, care sunt introduse în alimentatia animalelor din ferme.
Practic, mare parte din soia, porumbul sau rapita de pe piata UE sunt importate din Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia si din Canada.
Pe mesele europenilor, implicit ale românilor, ajung astfel, lapte, oua sau brânza de la animale care au fost hranite cu furaje obtinute din plante transgenice sau chiar produse în procesul de fabricare al carora a fost introdusa o asemenea materie prima. Daca în cazul acestora din urma pe etichete gasim o mentiune care atentioneaza consumatorul în legatura cu organismul modificat genetic (OMG) folosit, în cazul laptelui provenit de la o vaca hranita cu OMG-uri nu este obligatorie o astfel de mentiune.
O problema pusa în discutie de multi dintre activistii anti-OMG spune ca daca o persoana consuma OMG-uri atunci sanatatea sa ar avea de suferit. În ultimii 15 ani, la nivel mondial, sute de milioane de persoane au mâncat peste 2.000 de miliarde de portii de alimente care aveau un continut modificat genetic, conform datelor EuropaBio (asociatia europeana pentru biotehnologii). Oficial, nu a fost semnalat însa niciun caz în care sanatatea consumatorilor sa fi fost afectata strict de introducerea în alimentatie a acestora.
„Exista o foarte bogata documentatie stiintifica ce evidentiaza siguranta pentru mediu si pentru sanatatea omului a acestor produse”, a declarat pentru gândul Elena Marcela Badea, profesor universitar dr. biolog.
„Aceste produse sunt mai controlate, mai verificate, sigur mai sanatoase decât altele”, a declarat la rândul sau pentru gândul directorul executiv al Asociatiei AgroBiotech România (asociatie a producatorilor si utilizatorilor de biotehnologii agricole din România).
Citeste mai depparte pe gandul.info
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!