Despre executarea silita si contestatia la executare
Teoretic, executarea silita este acel happy-end asteptat cu înfrigurare de creditorul aflat într-o disputa cu debitorul sau. Care sunt asteptarile creditorului si ce pasi urmeaza executarea silita?
Creditorul se poate afla într-una dintre urmatoarele ipoteze: fie a initiat un litigiu împotriva debitorului, solutionat favorabil, printr-o hotarâre susceptibila sa fie pusa în executare, adica prin titlu executoriu, fie poate începe executarea direct în baza actului din care s-a nascut dreptul sau având un regim special, fiind calificat de lege ca titlu executoriu, fara a fi nevoit sa initieze, în prealabil, un titlu executoriu. Un exemplu la moda pentru ultima ipoteza îl reprezinta contractul de credit încheiat cu o institutie bancara.
Ce asteptari are un creditor în cadrul executarii silite?
Creditorul va urmari, în cadrul executarii silite, procedura derulata prin intermediul unui executor judecatoresc, sa obtina fortarea debitorului la îndeplinirea obligatiei. Spre exemplu, un creditor va demara executarea silita pentru recuperarea unei sume de bani datorate de debitorul sau în baza unui contract de vânzare-cumparare, suma la care acesta din urma a fost obligat de instanta de judecata printr-o hotarâre ce reprezinta titlu executoriu (primul scenariul de mai sus). Pentru a obtine acest rezultat, cel mai adesea, executorul va apela la urmatoarele metode: poprirea sumelor de bani datorate de terti debitorului sau, urmarirea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului. Exista doua filtre a executarilor nelegale, situate în momente diferite în timp.
Autorizarea executarii silite prin încuviintare
Executorul judecatoresc se va adresa instantei chiar la debutul procedurii executionale. Aceasta va verifica, în cadrul unui proces simplificat, fara citarea partilor, daca sunt îndeplinite premisele pentru initierea procedurii executionale. Sunt supuse cenzurii instantei elemente precum: daca hotarârea, prin natura sa, poate fi pusa în executare silita, spre exemplu, o hotarâre prin care se constata existenta unei creante, fara ca debitorul sa fie si obligat la plata sa, nu poate fi pusa în executare silita etc. Daca instanta încuviinteaza executarea silita constatând ca cererea nu intra sub incidenta niciuneia dintre situatiile limitativ prevazute de lege, ce pot determina respingerea acesteia, atunci executorul apeleaza la arsenalul propriu acestei etape. Din acest moment, în functie de forma de executare aleasa/aplicabila, el va parcurge traseul prestabilit al actelor de executare specifice. Spre exemplu, în cazul popririi sumelor datorate de un tert debitorului, executarea silita debuteaza printr-o adresa de poprire. Adresa va contine un set de instructiuni pentru tert, cu ce trebuie sa faca si, mai ales, sa nu faca, astfel încât interesele creditorului sa fie ocrotite, iar creanta sa, satisfacuta.
Contestatia la executare
Având în vedere caracterul limitat al investigatiei realizate de instanta de judecata cu ocazia încuviintarii procedurii executionale, legea a stabilit si un al doilea examen al executarii silite: contestatia la executare. Vom analiza în continuare una dintre formele acesteia: contestatia la executare propriu-zisa, ce poate privi, la rândul sau, un singur act de executare sau întreaga procedura, excluzând astfel contestatia la titlu si contestatia împotriva refuzului executorului de a îndeplini un act de executare.
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!