Au fost adoptate modificari la acordarea cetateniei romane
Senatul a adoptat tacit, luni, o initiativa care prevede ca etnicii români din alte state, care cunosc limba româna, li se poate acorda la cerere cetatenia româna, cu posibilitatea pastrarii cetateniei straine si mentinerii domiciliului din alta tara.
Propunerea legislativa pentru modificarea Legii 21/1991 a cetateniei române, initiata de un grup de parlamentari, printre care Viorel Badea (PDL) si Eugen Tomac (neafiliat), ar fi trebuit dezbatuta si supusa votului senatorilor cel mai târziu în 24 aprilie. În urma adoptarii tacite, ea va fi transmisa Camerei Deputatilor, care este Camera decizionala în privinta acestui proiect.
Etnicii români din alte state care vor sa dobândeasca cetatenia româna trebuie sa îndeplineasca doar o parte dintre conditiile prevazute de legea în vigoare, respectiv sa dovedeasca prin comportare si atitudine loialitate fata de statul si poporul român, sa aiba vârsta de 18 ani si sa fie cunoscuti cu o buna comportare, sa nu fi fost condamnati în tara sau în strainatate pentru o infractiune care îi face nedemni de a fi cetateni români.
Prin acest proiect, etnicii români din afara granitelor ar urma sa fie exceptati de la celelalte conditii valabile altor aplicanti. Potrivit legislatiei în vigoare, cetatenia româna se poate acorda, la cerere, persoanei fara cetatenie sau cetateanului strain, daca s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul României sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, locuieste în mod legal, continuu si statornic pe teritoriul statului român de cel putin 7 ani sau, în cazul în care este casatorit cu un cetatean român de cel putin 5 ani si are asigurate mijloacele legale de existenta.
Alte conditii cerute în prezent prin Legea cetateniei române sunt ca solicitantii sa cunoasca limba româna si sa posede notiuni elementare de cultura si civilizatie româneasca, în masura suficienta pentru a se integra în viata sociala si sa cunoasca prevederile Constitutiei României.
Initiatorii propunerii legislative au sustinut în expunerea de motive ca, potrivit Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, statul român a acordat un tratament preferential nationalilor din afara granitelor, cu sau fara cetatenie româna, însa fara a prevedea posibilitatea acordarii unui regim preferential în materie de acordare a cetateniei române.
Acestia au mentionat ca politica de acordare preferentiala a cetateniei pe criterii istorice poate fi regasita atât în legislatia unor state membre vechi ale Uniunii Europene, precum Franta, Spania, Germania si Marea Britanie, cât si în tari care au aderat recent la blocul comunitar, cum sunt Bulgaria, Polonia si Ungaria.
Anterior adoptarii tacite, pentru aceata initiativa legislativa au fost întocmite doua rapoarte din partea celor trei comisii sesizate în fond cu acest proiect: unul al Comisiei românilor de pretutindeni, de admitere, si unul comun, al Comisiei juridice si al Comisiei pentru politica externa, de respingere.
Membrii Comisiei românilor de pretutindeni au sustinut ca acest proiect trebuie sa fie adoptat deoarece exista prevederi identice si în alte tari membre ale Uniunii Europene. Ei au mai aratat ca adoptarea acestor modificari legislative ar solutiona foarte multe dintre aspectele negative ale agendei bilaterale a statului român în relatia cu statele din vecinatate si Balcani în ceea ce priveste comunitatile românesti.
Celelalte doua comisii au apreciat ca respingerea acestei prevederi în cuprinsul legislatiei române ar echivala cu reglementarea unei proceduri discriminatorii de dobândire a cetateniei române în functie de originea etnica, fapt care contravine principiilor Conventiei europene asupra cetateniei care prevede ca „reglementarile unui stat parte referitoare la cetatenie nu trebuie sa contina deosebiri sau sa includa practici care sa constituie o discriminare bazata pe sex, rasa, culoare sau origine nationala ori etnica”. Eliana Radulescu, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!