Neutralitatea mediatorului
Neutralitatea este un concept extrem de nuantat. Ea nu vine in alb sau negru. Probabil ca nimeni nu este complet neutru. Cu totii avem preferinte, opinii, prejudecati, sisteme de valori diferite. Ne plac unii oameni mai mult decat altii, agreem unele comportamente mai mult decat altele.
Conceptul de neutralitate are radacini adanci, inca din perioada medievala, definit intr-un limbaj comun – “nici unul, nici celalalt” (ne uter-lat.).
O definitie a neutralitatii, ar putea fi: conduita unui tert fata de una sau mai multe parti, aflate intr-un conflict, prin care tertul se abtine de la orice actiune care ar putea afecta interesele partilor aflate in conflict.
Doua idei se desprind din conceptul de neutralitate: abtinerea si impartialitatea. Abtinerea se refera la obligatia tertului de a nu-si exprima opinia personala cu privire la drepturile si obligatiile partilor, de a nu acorda sfaturi, sugestii sau ajutor de orice natura vreunei parti, subiect al unui conflict. Impartialitatea se refera la egalitatea de tratament oferita tuturor partilor aflate intr-un conflict. Mediatorul creaza un canal de comunicare intre parti, iar impartialitatea permite ca acest canal sa ramana cat mai liber cu putinta. Provocarile cu care se confrunta mediatorul in mentinerea impartialitatii sunt unice si difera de la un profesionist la altul.
Mediatorul nu este judecator sau arbitru, iar rolul lui nu este acela de a separa binele de rau. Unicul sau scop este de a permite partilor aflate in disputa sa ajunga la o intelegere potrivita cu nevoile si interesele lor. Chiar daca uneori cei aflati in conflict asteapta din partea mediatorului o validare a perceptiei lor de “adevar” din problema cu care se confrunta, nu acesta este rolul mediatorului si nici nu ar fi potrivit pentru un tert neutru sa judece.
Desigur, neutralitatea nu afecteaza capacitatea mediatorului de a fi empatic fata de situatia partilor aflate in conflict, pentru ca neutralitatea nu anuleaza capacitatea de a recunoaste sentimentele experimentate de parti, chiar daca acestea nu le exprima explicit.
De fapt, neutralitatea coexista cu empatia, care ofera mediatorului acel nivel de detasare fata de parti, tocmai pentru a nu se identifica cu partile si pentru a evita amestecul emotiilor acestora cu cele personale. Practic, empatia asigura cadrul de neutralitate prin care mediatorul poate fi capabil sa ghiceasca, sa inteleaga si sa ajute partile.
Neutralitatea mediatorului este mai mult decat un principiu, este o constructie. Mediatorul isi construieste neutralitatea pe increderea pe care i-o acorda partile in rezolvarea conflictului lor.
Contributia mediatorului in rezolvarea disputei dintre parti este, pe de-o parte capacitatea acestuia de a intelege ce-si doresc partile, iar pe de alta parte de a-i conduce spre un dialog care, fara prezenta mediatorului, nu ar fi avut loc. Fara aceasta constructie, partile nu vor percepe neutralitatea, iar intelegerea lor nu va fi durabila.
Mediator, Adriana Viorica Mihai
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!