Despre lipsa de incredere si de motivatie a cetatenilor de a plati taxele
Slaba colectare la buget a adus, în ultimele luni, un exces de retorica si o singura masura: taxe noi. Pe lânga evaziune, administrare defectuoasa si dificultati financiare, exista o problema evitata în discursul public: lipsa de încredere si de motivatie a cetatenilor de a plati. De exemplu, aproape 20% din taxele declarate, însemnând circa 20 miliarde lei anual, ramân neachitate.
An de an, bug
etul statului acumuleaza arierate. În cea mai mare parte sunt sume declarate, dar care nu mai ajung sa fie platite. Datele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) arata ca din totalul taxelor declarate, sunt colectate efectiv în jur de 80%-83%. La o evaluare grosiera, reiese ca între 15 si 20 miliarde lei, cel putin, nu sunt încasate, iar în acest caz nu este vorba de evaziune fiscala. Evaziunea presupune nedeclarare si activitati exclusiv frauduloase circumscrise economiei negre, care este foarte greu de contabilizat, fiind aproximata între 15% si 30% din PIB.
Jumatate din TVA, la negru
La acest capitol, exista studii ale Comisiei Europene din care rezulta ca jumatate din sumele din TVA care ar trebui sa intre în bugetul României daca toate tranzactiile ar fi la vedere – ceea ce practic este imposibil, dupa cum arata experienta tuturor statelor, inclusiv a celor foarte dezvoltate – si circa 40% din impozitele pe forta de munca nu sunt declarate oficial. Cifrele sunt îngrijoratoare comparativ cu ale celorlalte state Europene, România ocupând un rusinos prim loc. Bulgaria, de exemplu, reuseste sa strânga 85% din TVA. Ca pondere a taxelor în PIB, România este pe ultimul loc în Uniune, adunând doar 28% din PIB. În acelasi timp, exista cauze de structura a economiei românesti. Autoconsumul si agricultura care contribuie decisiv la formarea PIB si la cresterea economica sunt complet nefiscalizate.
În ciuda încercarilor de a mari procentul de taxe din PIB, guvernele care s-au succedat în ultimii zece ani nu au reusit sa adune venituri mai mari desi si-au propus sa treaca bariera de 30% din PIB. Media în statele UE depaseste 40% din PIB. Concluzia ar fi ca economia româneasca nu are capacitatea sa genereze banibani mai multi din impozite, indiferent câte taxe noi apar sau cât de mult sunt majorate cele vechi.
Arieratele s-au dublat în 5 ani
Pe principiul vaselor comunicante, sumele de care economia are nevoie ca sa supravietuiasca sau care alimenteaza evaziunea se scurg invariabil în acelasi sens, oricât ar încerca autoritatile sa le îndrepte catre buget. „Nu faci pe nimeni sa plateasca daca nu simte ca este tratat corect“, arata economistul – sef al Raiffeisen Bank si presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru care punea, totodata accent pe lipsa de vointa politica. Atâta timp cât cetatenii contribuie fara sa primeasca la schimb infrastructura si servicii de sanatate sau de educatie mai bune, este putin probabil sa fie dornici sa plateasca taxele.
În acelasi timp, performantele economiei au scazut în ultimii ani din cauza crizei. Chiar daca, în 2013 de exemplu, cresterea economica a fost de 3,5%, numarul de insolvente a crescut si ratele de profitprofit ale principalelor companii au scazut. Potrivit Casei de Insolventa Transilvania, motoarele economiei, marile companii, au fost lovite crunt de criza financiara. 90% dintre societatile cu profitprofit în 2012 au avut o profitabilitate între 0 si 25%, iar 56% dintre acestea au avut marje sub 5%.
Totodata, dintre firmele mari cu mii de angajati, jumatate se afla în stare iminenta de insolventa sau au dificultati foarte grave. În consecinta, sumele varsate statului ca impozit pe profit s-au diminuat de la an la an, iar arieratele au crescut. Odata cu problemele firmelor, angajatii au primit salarii mai mici, contribuind proportional mai putin la buget. Ca urmare, consumul s-a redus, iar taxele din aceasta zona, TVA si accize, au fost mai putine. Ca pondere în PIB, veniturile bugetare au scazut, dupa cum arata datele Ministerului Finantelor, în primele doua luni ale anului 2014 comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Cât priveste datoriile, companiile au platit mai putin la buget sau deloc, pe masura ce activitatea economica a încetinit, iar lichiditatea s-a evaporat. Curtea de Conturi arata ca, între 2007 si 2012, arieratele s-au dublat fata de 2007, ajungând la 73 de miliarde lei. În lipsa creditului bancar, firmele au recurs la „credit fiscal“, dupa cum spunea, la un moment dat ,un ministru de finantefinante. În timp, datoriile au ajuns sa nu mai poata fi recuperate. Curtea de Conturi a constatat ca 53 din cele 73 miliarde lei nu vor mai fi platite niciodata bugetului. Un sfert din aceste datorii sunt ale companiilor de stat.
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!