IMM-urile din zona Marii Negre, incurajate sa formeze clustere pentru a-si creste competitivitatea
Formarea unor clustere este una dintre cele mai bune oportunitati ca întreprinderile mici si mijlocii (IMM) sa devina competitive cu corporatiile mari – este mesajul formulat de mai multi dintre participantii la conferinta internationala ‘Cooperarea între clusterele pentru tehnologii de informare si comunicare (TIC) pentru dezvoltarea, competitivitatea si prosperitatea zonei Marii Negre’, care s-a deschis joi la Sofia.
În discursul sau, ministrul-adjunct al transporturilor si comunicatiilor din Bulgaria, Petar Kirov, a subliniat ca tehnologiile de informare sunt unul dintre domeniile care se dezvolta cel mai repede în regiunea Marii Negre, dar în acelasi timp marea majoritate a companiilor din sector sunt mici si mijlocii, cu resurse limitate. Una dintre facilitatile pentru dezvoltarea afacerilor IT o constituie programele de sprijinire a clusterelor regionale, a spus oficialul bulgar. Astfel, sunt stimulate inovatiile, accesul la piete mai mari, dezvoltarea infrastructurii si schimbul de experienta, a adaugat el.
Traian Chebeleu, secretar general adjunct al Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), a declarat ca încurajarea cooperarii între companii se afla printre prioritatile organizatiei. Chebeleu a remarcat pentru AGERPRES ca aceasta conferinta este un prilej bun pentru OCEMN sa includa în agenda sa politica de clustering, care pâna acum a lipsit din portofoliul organizatiei. Întrebat daca situatia actuala, când privirile întregii lumi sunt îndreptate spre zona Marii Negre, afecteaza activitatea OCEMN, secretarul general adjunct a spus ca efectul nu este direct, deoarece organizatia a fost creata sa se ocupe doar cu probleme de natura economica, cele de natura politica fiind excluse. Dupa cum a explicat oficialul român, zona extinsa a Marii Negre include 12 state, printre care sase riverane si alte sase din vecinatate, iar între aceste state exista tot felul de divergente, pentru a nu spune si conflicte. Or, ideea care a stat la baza a fost ca prin colaborare economica sa se creeze un numar suficient de interese comune care într-un alt context sa rezolve si diferentele politice, a precizat el. Revenind la subiectul clusterelor, oficialul de origine româna considera ca nu exista nicio piedica pentru formarea unor clustere din care sa faca parte companii din tari membre ale UE si din state care nu fac parte din Uniune.
De acelasi parere este si Ghenoveva Christova, reprezentanta Comisiei Europene. Christova a subliniat faptul ca unirea eforturilor unor companii mici care provin din tari mici le permite acestora sa devina competitive la nivel global. Christova a citat date potrivit carora în Bulgaria sunt circa 240 clustere, în timp ce în România sunt 55, iar la nivel de Uniune – câteva mii. Întrebarea este daca avem nevoie de toate acestea sau ele exista doar pentru ca exista ajutor de stat pentru formarea de clustere, a punctat reprezentanta Comisiei. Trebuie sa evaluam care dintre clusterele existente sunt de succes, crede ea. Ca sa avem succes, trebuie sa fim selectivi, a conchis Christova.
La rândul sau, Gabriela Pîrvu, de la Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri de la Bucuresti, a declarat ca doar 12 din cele 55 de clustere existente în România sunt active. Pîrvu a precizat însa ca este vorba doar de o apreciere, deoarece nu exista un sistem de evaluare a clusterelor. În opinia sa, faptul ca numarul clusterelor înregistrate în Bulgaria îl depaseste de câteva ori pe cel din România se poate explica cel mai probabil prin stimulentele oferite de statul bulgar. Responsabilul român a mentionat ca Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri are doua programe de stimulare a clusterelor. Primul este menit cresterea competitivitatii si are un buget de 60 milioane de euro, existând 16 aplicanti, iar cel de al doilea, cu buget de 20 milioane de euro, are ca obiectiv atragerea întreprinderilor mici si mijlocii, la acesta fiind 23 de aplicanti. Cele doua programe mai sunt deschise pentru noi aplicanti, a spus Pîrvu pentru AGERPRES, sugerându-le celor interesati sa viziteze site-ul Ministerului.
Potrivit Gabrielei Pîrvu, în România sunt patru clustere din domeniul TIC, iar alte domenii în care exista clustere sunt turismul, industria lemnului, industria textului, agricultura, mobila, industriile creative. Acestea sunt distribuite relativ egal în teritoriu, în toate cele opt regiuni de dezvoltare din România. Cu toate acestea, specificul clusterelor poate diferi de la o regiune la alta. De exemplu, clustere TIC exista la Cluj-Napoca, la Iasi si la Timisoara. Gabriela Pîrvu a adaugat ca, din informatiile pe care le are, se încearca si crearea unui cluster international, româno-bulgar, prin atragerea unor parteneri bulgari într-un cluster existent în domeniul textilelor din România. economica.net
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!