Munca la domiciliu. Reglementari, avantaje si dezavantaje
In general, orice activitate poate fi desfasurata la domiciliu, daca angajatorul si salariatul sunt de acord si daca exista un contract de munca in acest sens. Afla din materialul de mai jos tot ce trebuie sa stii despre munca la domiciliu: in ce conditii se poate lucra de acasa, cum poate fi controlat salariatul, precum si care sunt avantajele si dezavantajele acestei facilitati.
Munca la domiciliu este reglementata de Codul Muncii, document ce prevede ca salariatii pot indeplini si de acasa atributiile specifice functiei pe care o detin. In acest caz, vor fi considerati salariati cu munca la domiciliu, avand posibilitatea de a-si stabili singuri programul de lucru.
Potrivit legislatiei muncii, salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului. „Toate drepturile si obligatiile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor al caror loc de munca se afla la sediul angajatorului sunt valabile si pentru salariatul cu munca la domiciliu, cu exceptia programului de lucru”, se arata si intr-un ghid publicat de Inspectia Muncii pe site-ul propriu.
In ceea ce priveste activitatile care pot fi efectuate de la domiciliu, acestea sunt de mai multe tipuri, dupa cum a explicat, la solicitarea noastra, Ofelia Teodorescu, avocat membru al Baroului Bucuresti si consultant in Forumul AvocatNet.ro.
„In Romania, desi sunt putine cazuri de angajati care lucreaza de acasa, ele exista si sunt considerate exceptie de la regula”, a mentionat avocatul, adaugand ca este vorba in special de salariati specializati pe anumite domenii, precum resurse umane, IT, traduceri, vanzari, training, consultanta sau contabilitate, departamente carora natura le permite aceasta facilitate.
In ce conditii este posibila munca la domiciliu?
In general, orice activitate poate fi desfasurata la domiciliu, daca angajatorul si salariatul sunt de acord. Totusi, dupa cum a explicat Ofelia Teodorescu, munca la domiciliu poate fi desfasurata doar in baza unui contract individual de munca, incheiat in forma scrisa, care respecta toate prevederile prevazute de Codul muncii pentru incheierea contractelor individuale de munca.
Asadar, forma scrisa este o conditie de validitate a contractului, in lipsa sa considerandu-se ca este vorba de un contract normal, in care munca se presteaza la sediul angajatorului.
Contractul de munca la domiciliul va contine aceleasi elemente ca ale unui contract de munca obisnuit (despre care AvocatNet.ro a scris in detaliu AICI, n.a.), adica:
- identitatea partilor;
- locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;
- sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
- functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
- criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
- riscurile specifice postului;
- data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
- in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
- durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
- conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
- salariulsalariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
- durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
- indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
- durata perioadei de proba.
Totusi, potrivit Codului muncii, contractul de munca la domiciliu va contine, in plus fata de informatiile de mai sus, si urmatoarele elemente:
- precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu;
- programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului;
- obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.
Contractul cu munca la domiciliu poate fi incheiat pe durata nedeterminata sau determinata, cu program normal sau partial de lucru.
O caracteristica importanta a acestui tip de contract este aceea ca salariatul isi stabileste singur programul de lucru, dupa cum a punctat, pentru AvocatNet.ro, avocatul Adrian Albu, membru al Baroului Bucuresti si consultant in Forumul AvocatNet.ro.
„Asadar, salariatul isi organizeaza programul de lucru asa cum doreste. S-a observat ca salariatii care beneficiaza de un program de munca mai flexibil dau un randament superior si ca rezultatele muncii lor sunt mai bune. Acest fapt nu poate sa aduca decat beneficii tuturor partilor contractante”, a mentionat avocatul Adrian Albu.
Cum poate fi controlat un salariat care lucreaza de acasa?
Desi exista o libertate in alegerea programului de lucru, Codul muncii stabileste clar ca angajatorul are dreptul de a verifica activitatea salariatilor care lucreaza de acasa. „Angajatorul este in drept sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca”, se mentioneaza in documentul citat.
Pe de alta parte, insa, controlul angajatorului poate fi efectuat doar in baza unui program stabilit in prealabil cu salariatul si stipulat in contractul de munca la domiciliu.
Mai precis, potrivit Ofeliei Teodorescu, se poate stabili un interval orar zilnic/saptamanal/chiar anual in care un reprezentant al angajatorului se va prezenta la domiciliu pentru verificarea activitatii salariatului. „De asemenea, se poate stabili un target pe care salariatul il are de indeplinit saptamanal/lunar, prin verificarea calitatii produselor finite”, precizeaza consultantul.
Calitatea activitatii profesionale a salariatului poate fi apreciata de angajator prin evaluari periodice, in aceleasi conditii in care aceste evaluari sunt dispuse in cadrul celorlalte tipuri de contracte de munca, prin stabilirea unor obiective de performanta individuala.
„In concluzie, angajatorul nu poate verifica oricand salariatulu, ci doar conform celor stabilite prin contract, in conditiile si modalitatea prevazute”, puncteaza Ofelia Teodorescu.
Avocatul Adrian Albu atentioneaza, de asemenea, ca, in cazul in care nu se precizeaza in CIM programul si modalitatile concrete de control a salariatului, angajatorul este decazut din dreptul de a controla activitatea salariatului.
Cine plateste cheltuielile efectuate de salariat la domiciliul personal?
Potrivit avocatului Adrian Albu, Codul muncii nu este foarte clar in acest sens, avand in vedere ca nu se specifica cui revine sarcina suportarii costurilor materiilor prime si materialelor necesare desfasurarii activitatii sau costurile utilitatilor de la domiciliul salariatului (electricitate, apa, caldura, abonament internet etc.). „Daca toate aceste cheltuieli ar fi suportate de catre salariat, atunci s-ar reduce veniturile acestuia”, subliniaza consultantul.
Totusi, din interpretarea textului de lege, rezulta ca angajatorul are obligatia suportarii costurilor materialelor, de vreme ce este obligat sa efectueze transportul acestora la domiciliul salariatului. „Dar, prin contractul individual de munca, se pot stabili modalitati concrete in ce priveste achizitia si costurile materiilor prime, dar si in ce priveste costurile utilitatilor, partile fiind libere sa decida in acest sens”, a punctat specialistul.
De aceeasi parere este si avocatul Ofelia Teodorescu, care mentioneaza ca legislatia muncii nu obliga expres angajatorul decat la asigurarea transportului la si de la domiciliul salariatului al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.
„Pe de alta parte, aceste aspecte poti fi stabilite prin contractul individual de munca, prin negociere directa”, adauga Teodorescu. Ca atare, explica mai departe avocatul, toate celelalte cheltuieli necesare in desfasurarea activitatii profesionale trebuie mentionate ca fiind in sarcina angajatorului in contractul de munca, pentru ca acesta sa fie obligat de plata acestora. „In caz contrar, ele vor fi suportate de salariat”, puncteaza consultantul.
Concret, potrivit Inspectiei Muncii, partile contractului cu munca la domiciliu pot alege una dintre urmatoarele modalitati:
- materiile prime si materialele sa fie procurate de angajator;
- materiile prime si materialele sa fie procurate de salariat pe cheltuiala angajatorului;
- materiile prime si materialele sa fie procurate de salariat pe cheltuiala lui, insa cu asigurarea unui salariu corespunzator, pentru a-i permite aceste cheltuieli. Totodata, aceasta solutie poate fi aplicata si in cazul celorlalte cheltuieli de productie (energia electrica, apa, canalizarea etc).
„In cazul acestui gen de contract, este necesar ca intre angajator si salariat sa se intocmeasca o evidenta speciala legata de materiile prime si materialele care se predau salariatului si de produsele preluate de la acesta”, atentioneaza si ITM in ghidul citat.
Avantaje si dezavantaje ale muncii la domiciliu
„In prezent, tot mai multi angajatori si salariati opteaza pentru desfasurarea muncii la domiciliul salariatului, deoarece exista o serie de avantaje ce privesc randamentul/rezultatele muncii, costurile, comunicare facila datorata tehnicii actuale etc.”, a mentionat avocatul Adrian Albu.
Astfel, potrivit avocatului, un avantaj pentru salariat ar fi faptul ca interesele sale profesionale pot fi armonizate cu cele de ordin familial si de educatie.
In acelasi timp, angajatii care au un program flexibil de munca vor da rezultate mai bune, ceea ce inseamna beneficii in favoarea partilor: profitprofit mai mare pentru angajator si beneficii financiare pentru salariat.
Mai mult decat atat, munca la domiciliu inseamna si eliminarea timpilor si a costurilor necesare deplasarilor la locul de munca, precum si eliminarea absenteismului.
In plus, potrivit specialistului contactat de noi, munca la domiciliul salariatului aduce beneficii si pentru societate, in general, Concret, este vorba despre decongestionarea traficului, economie de carburanti, reducerea poluarii sau problema parcarilor in orasele cu deficit de locuri de parcare. Totodata, vor fi limitate accidentele produse in timpul deplasarilor catre locul de munca.
„Tinand cont de realitatile prezente (aglomerare urbana, tehnica de comunicare in continua dezvoltare etc.), este evident ca in viitor tot mai multi angajatori si salariati vor opta pentru incheierea unor astfel de contracte”, opineaza avocatul Adrian Albu.
Si Ofelia Teodorescu a mentionat o serie de avantaje pentru salariat. Mai exact, avocatul subliniaza faptul ca pentru angajatul care lucreaza de acasa scade nivelul de stres si creste nivelul de satisfactie personala. De asemenea, acesta nu va mai fi stresat ca intarzie la program si isi va putea rezolva problemele urgente de acasa. „Pentru mamele cu copii mici este ideala o astfel de oportunitate, ele isi pot rezolva si problemele de natura casnica”, sustine consultantul.
Mai mult decat atat, salariatul poate lucra din Romania pentru angajatori din alte tari, ceea ce ar insemna un venit mai bun si, nu in ultimul rand, el va invata sa isi gestioneze singur timpul si sa lucreze nesupravegheat.
Conform mentiunilor Ofeliei Teodorescu, exista, insa, si dezavantaje pentru salariat. Astfel, salariatul poate pierde contactul cu lumea din exterior, existand riscul izolarii. De asemenea, abilitatile salariatului se pot deteriora in timp, iar acesta poate intampina dificultati in dezvoltarea profesionala.
Pe de alta parte, exista avantaje si dezavantaje si pentru angajatorul care isi lasa subordonatii sa lucreze de acasa. Astfel, potrivit specialistului, avantajul major il reprezinta costurile mai mici.
In plus, angajatorul poate incadra in munca mai multe tipuri de salariati, aici fiind vorba inclusiv de persoanele cu dizabilitati, care prefera sa lucreze de acasa.
„Avand in vedere ca salariatul e mai eficient si productiv, atunci si rezultatul final al muncii al carui beneficiar este angajatorul, va fi mai bun si rentabil pentru acesta”, sustine Ofelia Teodorescu, mentionand ca angajatul poate ajunge sa lucreze chiar mai mult acasa, comparativ cu timpul petrecut in locatia angajatorului, astfel ca acest fapt este benefic angajatorului.
In ceea ce priveste dezavantajele, avocatul puncteaza ca angajatorul nu mai are posibilitatea de a monitoriza constant salariatul, iar lipsa monitorizarii poate crea celui care lucreaza de acasa o incetinire a modului de desfasurare a activitatii, ritm ce ar duce, in mod evident, la intarzierea unor termene prestabilite.
Totodata, pot creste costurile cu telecomunicatiile si se va mentine cu greu spiritul de echipa, existand riscul inlaturarii acestuia in totalitate.
Mai mult decat atat, dupa cum explica consultantul, exista chiar riscul accesarii si utilizarii unor date interne, cu caracter confidential, ale angajatorului, din cauza posibilitatilor extrem de reduse de a controla fluxul informational in mediul de lucru de la domiciliu. Potrivit avocatului, aceste date pot fi instrainate cu usurinta de salariat in cazul muncii la domiciliu. Mirela Oprea, avocatnet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!