Ce se schimba la legea insolventei?
România va deveni anul acesta prima tara europeana care are un Cod al Insolventei. Sunt sanse mari ca actul normativ sa intre în vigoare de la 1 mai sau chiar mai devreme. Este a doua tentativa de reglementare, dupa ce Curtea Constitutionala a respins prima forma a codului invocând în principal adoptarea sa prin Ordonanta de Urgenta
Discutiile politice si de specialitate privind Codul Insolventei sunt aproape finalizate iar actul va ajunge în plenul Camerei Deputatilor pâna cel târziu pe 1 mai. La propunerile specialistilor în domeniul juridic si ale bancherilor, dar si obligati de decizii anterioare ale Curtii Constitutionale, senatorii si deputati au adus mai multe amendamente care schimba substantial procedurile insolventei în România. Noul cod este cu atât mai important cu cât România este tara cu cea mai mare pondere a insolventelor în totalul firmelor, cu procente de zeci de ori mai mari chiar si comparativ cu Polonia sau Ungaria. Ultima forma a actului normativ, consultata si de ECONOMICA.NET, modifica majoritatea articolelor care, dupa adoptarea prin ordonanta de urgenta a primei formule de Cod, au stârnit nemultumirea majoritatii celor implicati în procedurile insolventei.
Planul de reorganizare ramâne pe loc dar si creditorii capata puteri sporite
Ultima forma de Cod rezolva problema duratei planului de reorganizare. În ultima parte a anului trecut, Guvernul a uimit pe toata lumea adoptând o ordonanta de urgenta care arata, printre altele, ca durata planului de reorganizare se limita la un singur an fata de 3 ani cu posibilitatea de prelungire cum se întâmpla pîna atunci.
Propunerea ar fi fost sustinuta de fostul ministru de finantefinante Daniel Chitoiu care a considerat ca în acest fel, statul îsi poate recupera mai rapid creantele. În realitate însa, o astfel de schimbarea ar fi redus spre zero sansele de supravietuire ale multor firme intrate în insolventa, dupa cum spun specialistii. Forma actuala a codului a reparat aceasta problema reintroducând durata de 3 ani pentru planul de reorganizare. În schimb însa, perioada de observatie va fi limitata la un singur an, fata de trei ani cât este în prezent.
În alta ordine de idei, noul Cod încearca sa limiteze posibilitatea ca debitorii sa-si numeasca administratori favorabili. Mai precis, administratorul provizoriu va fi numit de unul dintre creditori, în conditiile în care sunt depuse cereri în acest sens.
Propunerea debitorului va mai avea prioritate doar în masura în care nu exista alte cereri. Judecatorul va avea puterea de a numi administratorul doar atunci când nu exista cereri de la niciuna dintre partile din proces. “Administratorul provizoriu este o institutie deosebit de importanta pentru ca este cel care face tabelul preliminar, care convoaca adunarea creditorilor, este cel care tine prima adunare a creditorilor, care trebuie sa repecte o strategie. Pe noul cod, cine va decide ce practician este provizoriu trebuie sa fie în primul rând creditorul. Este normal pentru ca instanta trebuie sa judece problemele de drept în timp ce alegerea parcticianului este o chestiune de oportunitate. Trebuie sa stii daca practicianul poate duce procedura la capat , daca este de încredere, etc. Noua regula spune ca el va numit de catre instanta la cererea debitorului doar daca nu au creditorii cereri depuse. Daca au creditorii cereri depuse, administratorul va fi numit de catre unul dintre creditori. Nu se va discuta de rangul creditorului sau de cuantumul creantei. Daca nu este niciuna dintre aceste situatii, abia atunci decide judecatorul”, spune Stan Tîrnoveanu, partener la ZRP Insolvency si unul dintre oamenii care au participat la conceperea noii legi.
Schimbari la denuntarea contractelor si executarea silita. Firmele de leasing, tratate exact ca bancile
Schimbari importante vor fi aduse si în ceea ce priveste relatia dintre debitor si creditori în perioada de dupa declansarea procedurii de insolventa. De exemplu, se introduce un termen limita pentru denuntarea contractelor.Furnizorii vor putea face acest lucru într-o perioada de maximum trei luni de la deschiderea procedurii permitând firmei aflate în insolventa sa îsi construiasca un plan mai clar, fara eventuale suprize din partea furnizorilor. Pe de alta parte, daca debitorul nu îsi respecta obligatiile curente de plata pentru o perioada mai mare de 60 de zile, creditorul respectiv va avea posibilitatea de a cere falimentul firmei aflate în insolventa. Pe de alta parte, a fost modificata o prevedere din prima forma a Codului care dadea creditorului posibilitatea de a trece la executarea silita a debitorului pentru creantele curente acumulate dupa declansarea procedurii. Fiscul si executorii judecatoresti au fost cei care au sustinut aceasta masura însa se pare ca nu vor avea câstig de cauza.
Nu în ultimul rând, noul cod schimba tratamentul aplicat creantelor catre firmele de leasing. Acestea vor fi tratate exact ca bancile adica drept creditori garantati, statut mai bun decât cel pe care îl au în prezent, adica de simplu furnizor.
“Leasingul financiarfinanciar este tot o creditare în care, în locul ipotecii clasice, ai faptul ca cel care împrumuta dobândeste bunul într-o relativa proprietate. Tratamentul va fi, asadar, similar creditorului garantat adica se înscrie în tabel cu ratele scadente si sub forma de creanta curenta cu ratele de dupa intrarea în procedura. Daca se realizeaza operatiunea de optiune la final, nu e nicio probema. Daca nu, eu firma de laesing am posibilitatea sa ma reposedez, ramân creditor urmând ca eu sa fiu înscris cu suma ramasa dupa valorificarea bunului “, explica Tîrnoveanu. economica.net
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!