Motivarea Tribunalului Bucuresti privind candidatura lui Mircea Diaconu la alegerile europarlamantare
TB arata, în motivarea deciziei privind candidatura lui Mircea Diaconu, ca acesta are „vocatia legala incontestabila” de a ocupa functia de europarlamentar, instanta explicând ca legea privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice nu poate fi asociata legii penale.
Instanta Tribunalului Bucuresti (TB) noteaza ca, prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii Agentiei Nationale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngaduit unei persoane fata de care s-a constatat starea de incompatibilitate sa ocupe functii alese, între care si calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însa si functii numite.
„În aceste conditii, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizeaza functia de europarlamentar, functie în mod evident integrata functiilor eligibile, nu este incidenta interdictia invocata de catre BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocatia legala incontestabila de ocupa functia de europarlamentar”, arata TB, în documentul citat.
Instanta bucuresteana face referire si la sintagma „aceeasi functie”, folosita în legea ANI, care ar viza totalitatea functiilor în care o persoana poate fi aleasa. În acest context, judecatorul tribunalului arata ca „ar însemna sa se loveasca în chiar susbstanta dispozitiilor constitutionale ce reglementeaza dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, si care concura cu exercitarea suveranitatii nationale”.
„Examinând cadrul legal incident în materia functiilor elective, se observa ca interdictia legala referitoare la dreptul de a fi ales vizeaza persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilita prin hotarâre judecatoreasca defintiva, si este reglementa din perspectiva pedepsei complementare specifice dreptului penal, constând în interdictia temporara a exercitarii unor drepturi, în speta drepturi electorale”, se mai mentionaza în motivare.
Pe de alta parte, arata instanta, Legea 176/2010 nu poate fi supusa, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal si sanctiunilor penale. Interdictia de a mai exercita, timp de trei ani, o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor electorale, este o sanctiune care apare suplimentar, alaturi de sanctiunea disciplinara a destituirii sau eliberarii din functie, adauga instanta, în motivare.
„Fiind angajata în cadrul raspunderii disciplinare, aceasta sanctiune trebuie sa aiba legatura cu circumstantele în care a fost savârsita fapta ce a declansat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese si tocmai de aceea vizeaza aceeasi functie, si nu o alta, atunci când este vorba de functii sau demnitati eligibile. (…) Dreptul de candida la alegeri si, daca este cazul, de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul numarul 1 si inerent notiunii de regim cu adevarat democratic, nu ar fi decât iluzoriu daca parte interesata ar putea în orice moment sa fie lipsita de el în mod arbitrar”, subliniaza judecatoarea Camelia Maria Ilie, cea care a decis ca Mircea Diaconu poate candida la europarlamentare.
Instanta TB invoca în motivare si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a calificat ca fiind „arbitrara” interpretarea extensiva a unei prevederi legale lipsite de claritate în materie electorala.
„Totodata, s-a retinut ca ‘lipsa de claritate a prevederilor relevante în materie le impunea autoritatilor nationale sa fie prudente în interpretarea lor, tinând cont de impactul direct pe care aceasta îl avea asupra rezultatelor alegerilor’, iar prevederile hotarâtoare pentru atribuirea unui mandat de deputat nu corespundeau la data evenimentelor cu cerinsele de precizie impuse jurisprudenta sa”, mai arata instanta, în motivarea deziei luata în cazul lui Mircea Diaconu.
Tribunalul Capitalei a admis, sâmbata, contestatia lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia nu este definitiva si a fost atacata la Curtea de Apel Bucuresti (CAB), instanta care nu a stabilit data la care se va judeca aceasta.CAB va da o decizie definitiva în cel mult doua zile de la înregistrarea cererii, dar nu mai târziu de 15 aprilie.
Diaconu a contestat la Tribunalul Bucuresti decizia Biroului Electoral Central (BEC) prin care i-a fost respinsa candidatura, demersul sau fiind admis de aceasta instanta.
Tot la TB s-au judecat alte 24 de contestatii la decizii similare ale BEC. Între acestea s-au numarat cele depuse de Gheorghe Funar, Corneliu Vadim Tudor si Noua Republica.
În cazul lui Funar, CAB a decis, definitiv, respingerea contestatiei, în timp ce pentru Vadim si Noua Republica, urmeaza sa judece demersurile similare, dupa ce TB le-a respins .
BEC a respins, miercuri, candidaturile depuse pentru alegerile europarlamentare în numele PRM de Corneliu Vadim Tudor si Gheorghe Funar, precum si cele depuse de Partidul Verde, Partidul Ecologist Român si Noua Republica, Partidul Alianta Socialista, Alianta Nationala a Agricultorilor, Partidul Dreptatii Sociale. Totodata, în sedinta BEC a fost respinsa candidatura independenta a lui Mircea Diaconu.
Mircea Diaconu si-a depus, în 26 martie, la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatura si listele de sustinatori pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent. El anuntase în 19 martie ca si-a dat demisia din PNL si va candida independent la alegerile europarlamentare.
Agentia Nationala de Integritate a trimis BEC, tot în 26 martie, o informare în care se arata ca Mircea Diaconu nu îndeplineste conditiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.
„Agentia Nationala de Integritate comunica Biroului Electoral Central faptul ca domnul Mircea Diaconu nu îndeplineste conditiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European. Considerentele pe care le avem în vedere sunt întemeiate pe urmatoarele: Decizia Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr.3104/2012 prin care a fost respins recursul formulat de domnul Diaconu Mircea; Constitutia României republicata; Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative; Legea nr. 33/2007 – republicata privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European”, se arata în informarea semnata de presedintele ANI, Horia Georgescu, si adresata presedintelui BEC, Florentin Sorin Dragut.
Formularea de contestatii privind admiterea sau respingerea candidaturilor poate fi facuta pâna cel mai târziu la 10 aprilie, potrivit HG 80/2014 privind programul calendaristic al actiunilor pentru europarlamentare.
Solutionarea contestatiilor privind admiterea sau respingerea candidaturilor se face în cel mult doua zile de la înregistrarea contestatiei, cel mai târziu 12 aprilie, de catre Tribunalul Bucuresti.
Termenul pentru solutionarea apelului asupra contestatiilor este de doua zile de la înregistrarea cererii de apel, cel mai târziu 15 aprilie, de catre Curtea de Apel Bucuresti.
Candidaturile ramân definitive cel mai târziu în 16 aprilie. Otilia Ciocan, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!