Medierea in noua legislatie penala
Cadrul legal actual al medierii penale în România. Procedura aplicabila.
Daca sub incidenta vechii legislatii penale, reprezentantii Ministerului Public, prin diferite rapoarte si sesizari publice postate pe site-urile de specialitate cum ar fi just.ro, atrageau atentia asupra cresterii permanente a volumului de activitate raportat la capacitatea reala a institutiei, cu consecinta previzibila a blocarii sistemului si activitatii acesteia, prin numarul excesiv de mare de dosare de solutionat de fiecare procuror ( în anul 2010 exista un numar de 6 ori mai mare decât în anul 1989 si dublu fata de 2004, potrivit sursei citate) solicitau modificari de substanta ale normelor de procedura care sa reglementeze principiul oportunitatii actiunii penale si sustineau ca prioritatea sistemului judiciar trebuie sa fie identificarea de solutii care sa permita limitarea numarului de dosare, iar interventia legiuitorului sa vizeze cauzele problemei, în conditiile în care datele statistice demonstrau fara echivoc ca evolutia numarului de dosare nu este însotita si de o evolutie corespunzatoare a infractionalitatii, sub incidenta N C.P.Pen., în care principiul oportunitatii este consacrat expres prin art. 7 alin. 2, care prevede ca în cazurile si în conditiile prevazute expres de lege, procurorul poate renunta la exercitarea actiunii penale daca, în raport cu elementele concrete ale cauzei, nu exista un interes public în realizarea obiectului acesteia.”,, procurorul poate sa dispuna, potrivit aceleeasi surse, “ca inculpatul sa îndeplineasca, într-un termen stabilit, una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
a) sa înlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu partea civila o modalitate de reparare a acesteia;
b) sa ceara public scuze persoanei vatamate;
c) sa îsi îndeplineasca obligatiile de întretinere scadente;
d) sa presteze o munca neremunerata în folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa între 30 si 60 de zile, în afara de cazul în care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca;
e) sa frecventeze un program de consiliere derulat sau monitorizat de serviciul de probatiune,” iar daca inculpatul “nu dovedeste îndeplinirea obligatiilor în termen de 6 luni de la comunicarea ordonantei, procurorul revoca ordonanta iar o noua renuntare la urmarirea penala nu mai este posibila în aceeasi cauza”, institutia medierii poate juca un rol important.
Practic, dupa parerea mea, institutia medierii poate avea succes întrucât pe de o parte faptuitorul va fi interesat si va incerca sa profite de acest nou beneficiu al legii penale iar, pe de alta parte, partea vatamata va fi interesata sa-si recupereze prejudiciul cauzat prin infractiune.
Noua legislatie penala de inspiratie moderna si europeana nu poate constitui pentru faptuitori un refugiu si o modalitate de a eluda legea si a scapa nepedepsiti. Faptul ca, în prezent, în România se consolideaza democratia si legalitatea si se încearca debarasarea de elementele birocratismului si a controlului marunt asupra actiunilor oamenilor precum si diminuarea neajunsurilor vietii sociale care duc la infractiuni, sansa data de legiutor faptuitorului de a se cai si îndrepta, nu va trebui privita ca o slabiciune a societatii. Societatea, prin procuror, daca va constata ca în cele sase luni alocate faptuitorul nu si-a îndeplinit obligatiile si a fost de rea credinta, va reactiona cu siguranta.
În aceste conditii, mediatorului, neutru si impartial, aflat la mijloc între doua sau mai multe personaje care emana energii negative, îi va reveni un rol foarte important si va trebui sa îsi gaseasca si sa îsi mobilizeze toate resursele necesare diminuarii acestei stari de conflict. El va mai trebui sa tina seama de raporturile de putere dintre parti si sa reechilibreze balanta atunci cand se impune acest lucru, pentru ca medierea sa nu semene cu o reglare de conturi. Mediatorul trebuie sa mai aiba în panoplia sa arme precum: echilibru, calm, forta psihica, abilitati de comunicare, de gestionare a situatiilor dificile, reactii rapide, inteligenta si onestitate, pentru ca acordul de mediere încheiat între parti sa fie unul durabil si nu unul formal încheiat fie în defavoarea unei parti fie încheiat pentru eludarea legii penale în favoarea faptuitorului. Mediator autorizat drd. Constantin Mihalescu, vicepresedinte filiala Suceava a Camerei Mediatorilor din România
Citeste mai departe pe ziaruldepenet.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!