Costurile investitiilor din energie, telecom sau agricultura se vor dubla din cauza taxei pe stalp
Taxa pe stâlp va dubla costurile investitiilor din energie, telecom sau agricultura, atâta timp cât orice companie din domeniu va plati statului câte 1,5% anual din valoarea constructiilor pe toata durata de functionare. Estimarile specialistilor arata ca utilizarea unei infrastructuri timp de 60 de ani înseamna ca investitia facuta initial va fi achitata înca o data bugetului de stat.
De exemplu, „pentru un simplu rezervor din beton armat de 200 m3 pentru înmagazinarea apei, luând perioada maxima de functionare de 60 de ani si o valoare de 120.000 euro, în cei 60 de ani de functionare o societate ar plati statului un impozit de 108.000 euro – suma calculata fara a avea în vedere deprecierea valorii bunului -“, explica Ruxandra Jianu, partener Biris Goran Consulting.
Calculele specialistilor arata cât de întemeiate sunt nemultumirea si îngrijorarea companiilor din industriile afectate de impozitul pe constructiile speciale. În loc ca investitiile în infrastructura, echipamente sau instalatii sa produca, în timp, beneficii, ajung sa reprezinte o noua sursa de costuri. Iar modul în care Executivul a introdus în legislatie acest impozit a pus o presiune în plus. Anuntata cu o luna înainte de începerea anului fiscal – când planurile de business erau ca si facute -, fara consultare si fara studii de impact, taxa numita depreciativ « pe stâlp » nu este nici pe departe atât de derizorie pe cât pare la o prima vedere. Dupa cum arata într-un interviu acordat Capital presedintele AmCham, Valeriu Nistor, companiile din industriile vizate au devenit precaute cu investitiile, fiind neplacut surprinse mai ales de modul intempestiv în care a fost introdus noul impozit.
Efectul: stagnarea investitiilor
„Fara îndoiala, cel mai puternic efect va fi o stagnare a investitiilor, lucru deloc surprinzator având în vedere ca o constructie cu o durata normala de functionare de pâna la 60 de ani ,precum conductele magistrale pentru transportul produselor petroliere, va fi „platita“ de întreprinderi aproape o a doua oara statului pâna la sfârsitul perioadei de functionare (în proportie de 90% pe o perioada de 60 de ani!). Orice investitor care planuieste o investitie majora va trebui sa ia în calcul faptul ca este posibil sa plateasca de pâna la doua ori valoarea constructiei: o data la momentul efectuarii investitiei si apoi pe durata existentei constructiei în patrimoniul sau“, spune Ruxandra Jianu. Impozitul de 1,5% pe constructiile speciale se plateste, din acest an, asupra valorii constructiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior – asa cum sunt prevazute în Grupa I a Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. Catalogul cuprinde constructii cu valori deosebit de mari. Cu toate acestea, Ministerul Finantelor a estimat ca va încasa doar 400 milioane lei din acest impozit, în 2014. Suma a fost contestata de specialisti, care au spus ca estimarea Finantelor este înca o dovada a lipsei de seriozitate cu care a fost formulat noul impozit.
Impact negativ în agricultura si energie
De altfel, doar valorile calculate de trei mari companii din energie si anuntate public sunt aproape cât evaluarea Executivului: Enel estimeaza ca va plati 15 milioane euro, Nucleaelectrica 25 milioane euro, iar Hidroelectrica, circa 40 milioane euro. Însa, dupa ce au pus, rapid, impozitul în Codul fiscal, autoritatile nu s-au mai grabit sa scrie si normele de aplicare. Cu mai putin de doua luni înainte de prima plata a impozitului, care va fi pe 25 mai, companiile au la dispozitie doar câteva reglementari sumare. „Întreprinderile din telecomunicatii, energie si agricultura care au în patrimoniu infrastructuri vaste se vad acum în situatia de a plati statului 1,5% din valoarea acestora, care înseamna sute si chiar miliarde de euro. Agricultura, care ar putea reprezenta o sursa importanta de venituri pentru România, primeste o noua lovitura. Având în vedere rentabilitatea nu foarte mare a investitiilor în domeniul agriculturii, acei investitori care au urmarit sa se dezvolte îsi vor vedea acum profiturile micsorate si mai mult“, spune Ruxandra Jianu.
Un sondaj realizat de catre Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR) a confirmat perceptia negativa a oamenilor de afaceri care considera, în proportie de 90,91%, ca impozitul va avea impact negativ pentru întreprinderi si, de 81,8%, ca va duce la cresterea preturilor produselor si serviciilor.
Pentru ce se plateste taxa pe constructii speciale
- Centrale hidroelectrice
- Statii si posturi de transformare
- statii de conexiuni
- centrale termoelectrice si nuclear-electrice,
- piste si platforme, sonde de titei, gaze si sare
- rampe de încarcare-descarcare
- cosuri de fum si turnuri de racire
- iazuri pentru decantarea sterilului
- helestee, iazuri, bazine
- ecluze si ascensoare
- baraje
- jgheaburi pentru piscicultura
- infrastructura transport feroviar
- infrastructura drumuri: alei, strazi, autostrazi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulatie, marcaje, etc.)
- linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console)
- platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobila, radio, tv,
- lacuri artificiale de acumulare
- constructii pentru transportul energiei electrice
- canale de irigatii
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!