Prima si a doua evaluare a acordului cu Romania a fost aprobata de Consiliul Director al FMI
Consiliul Director al Fondului Monetar International (FMI) a aprobat, miercuri, prima si a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispozitia statului doua transe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).
Board-ul FMI a avizat de asemenea derogarea de la criteriul de performanta referitor la soldul general al bugetului consolidat, ratat cu o diferenta micã, în mare parte ca urmare a unor cheltuieli mai mari cu cofinantarea proiectelor UE.
Echipele Fondului Monetar International si Comisiei Europene s-au aflat la Bucuresti în perioada 21 ianuarie – 4 februarie pentru discutii privind prima si a doua evaluare a programului economic convenit anul trecut.
Institutiile financiare internationale si Guvernul mizeaza pe o crestere de 2,2-2,5% a Produsului Intern Brut în acest an, dupa un avans de 2,8% în 2013, datorat în principal productiei industriale si recoltei bogate.
Guvernul estimeaza scaderea inflatiei în prima jumatate a acestui an, însa indicatorul ar urma sa revina peste intervalul tintit de banca centrala în a doua parte a anului, în principal din cauza efectelor de baza si a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui sa se mentina între 1-1,5% din PIB în 2014.
Totodata, se estimeaza un deficit bugetar de 2,2% din PIB în acest an, în termeni cash, plafon care include spatiu pentru o cofinantare mai mare a fondurilor UE si pentru sustinerea investitiilor generatoare de crestere.
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI si Uniunea Europeana, din care nu intentioneaza însa sa acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare.
România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, doua acorduri cu FMI, UE si Banca Mondiala, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 si finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritatile optând sa nu acceseze fondurile puse la dispozitie de creditorii externi.
Pe partea de masuri fiscale, Guvernul s-a angajat fata de FMI sa analizeze, în acest an, eficienta masurii de reducere temporara a cotei TVA la pâine si produse de panificatie la 9%, si sa decida daca aceasta masura va fi permanentizata, potrivit scrisorii de intentie trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, guvernul va pregati o strategie pentru un nou regim de impozitare si evaluare a proprietatilor, introducând principiul destinatiei proprietatii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregati un nou regim de impozitare în sectorul petrolului si gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.
Guvernul noteaza de asemenea în scrisoare ca va „încerca” sa implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativa a cotei contributiilor sociale, într-o maniera „neutra din punct de vedere bugetar”, cu accentul pe masuri de largire a bazei de impozitare.
Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Muncii vor începe o analiza cuprinzatoare privind rezultatele Pilonului II al sistemului de pensii si impactul acestuia asupra dezvoltarii pietei de capital din România, potrivit scrisorii de intentie, unde se precizeaza ca Executivul evalueaza, de asemenea, optiunile de reducere a poverii fiscale într-o maniera neutra din punct de vedere bugetar.
Guvernul s-a angajat fata de FMI sa declanseze, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Inspectia Muncii, în semestrul al doilea al acestui an, o serie de controale la firme, în cadrul unui „proiect-pilot” care va fi definitivat în perioada imediata, pentru identificarea muncii la negru si a cazurilor de evaziune, potrivit scrisorii de intentie.
Scrisoarea anunta si intentia Guvernului de a crea o baza de date centrala care sa permita gestionarea si evaluarea, împreuna cu autoritatile locale, a datelor privind impozitele, taxele si contributiile datorate bugetului general consolidat, precum si informatiile despre proprietati, mizându-se pe faptul ca aceasta va fi o sursa importanta de informatii pentru contribuabili „care ar trebui sa duca si la cresterea conformarii” pâna la 31 decembrie 2014.
Documentul prevede de asemenea majorarea salarului minm la 900 lei pe luna începând din luna iulie, dupa cresterea de la 800 lei pe luna la 850 lei pe luna în ianuarie. Totodata, Guvernul va continua sa ajusteze numarul angajatilor din sectorul public, prin iesirile naturale din sistem si prin „identificarea redundantelor”.
Acordul cu FMI prevede lansarea unor oferte publice initiale, la finele lunii iunie, pentru 15% din actiunile statului la Complexul Energetic Oltenia si Hidroelectrica. Realizarea obiectivului privind privatizarea Hidroelectrica a fost pusa însa sub semnul întrebarii dupa ce compania de stat a reintrat în insolventa, în luna februarie, când Curtea de Apel Bucuresti a admis recursurile formulate de traderii de energie Alpiq, Energy Holding si EFT, dar si de Andritz Hydro, Alro, Elsid Titu si Directia Venituri Buget Local Sector 2 si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucuresti.
Guvernul s-a mai angajat, în scrisoare, la o restructurare agresiva a companiei CFR Marfa, cel mai mare transportator feroviar de marfa din România, si continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic. Vlad Popescu, gandul.info
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!