Politici fiscale pentru perioada urmatoare – Anticipari
În timp ce 2014 nu ar trebui sa mai aduca modificari substantiale în sensul cresterii sarcinii fiscale datorate de populatie, ar exista o fereastra pentru anumite inovatii în anul 2015 si apoi în anii electorali 2017, 2014 si 2016.
Totusi, schimbarea politica recenta de la vârful ministerului de finante (preluarea portofoliului de catre o tehnocrata cu studii de economie efectuate în cadrul Universitatii Harvard) ar crea premisele teoretice pentru anumite modificari, cum ar fi cota unica. Cu toate acestea, esalonul imediat inferior din structura Ministerului de Finante (format din secretari de stat pe politici fiscale, presedintele ANAF etc.) a ramas acelasi.
Experienta de munca din institutiile de învatamânt straine probabil nu a asigurat o întelegere de substanta a sistemului fiscal românesc si, prin urmare, noul ministru ar putea întâmpina probleme în a se impune în fata esaloanelor inferioare din cadrul ministerului pe care îl conduce.
Cota unica, subiect de campanie electorala
Din perspectiva persoanelor juridice, nu sunt preconizate schimbari. Oricum, din pricina politicii de deductibilitati la calculul impozitului pe profit (cum ar fi deductibilitatea limitata autoturisme), se poate estima o cota efectiva de aproximativ 19-20%.
Daca mai adaugam ca, spre deosebire de majoritatea statelor europene, în Romania aceeasi baza impozabila este supusa si impozitului pe dividende, rezulta o cota de impunere de aproximativ 35%. Astfel, reiese ca profiturile întreprinderilor sunt impozitate, în Romania, cu o cota peste media europeana.
Din perspectiva persoanelor fizice, cota unica pare a nu mai fi agreata de decidentii zilei, ministrul pentru buget în functie sustinând chiar ineficacitatea acesteia în activitatea de cercetare pe care a desfasurat-o înainte de a primi portofoliul Bugetului.
Impozitul pe venit, încotro?
Contributiile reprezentând impozitul pe venit datorat de persoane fizice au, în acest moment, o pondere foarte redusa în constructia bugetara (aproximativ 3,3% din PIB) în comparatie cu media europeana (aproximativ 7,7% din PIB). Prin urmare, la nivel teoretic este loc de crestere.
Cu toate acestea, analiza ar trebui facuta din perspectiva poverii fiscale totale, luând în calcul impozitul pe venit, contributiile sociale ale angajatului si angajatorului. Astfel, ar rezulta ca rata implicita de impozitare este relativ mare prin comparatie cu media europeana, si prin urmare nu ar trebui sa se puna problema unei cresteri. Ramâne discutia legata de distributia poverii fiscale care tine cont ca nivelul maxim de impozitare (din perspectiva cotei) este atins la venituri foarte apropiate de venitul salarial minim din România.
Tehnic vorbind, exista câteva masuri care pot fi implementate pentru a atinge obiectivul politic si social de diminuare a sarcinii fiscale suportate de persoanele fizice care obtin venituri reduse. Astfel, din perspectiva impozitului pe venit, o varianta este modificarea politicii de acordare a deducerii personale la calculul bazei de impunere (acordarea acesteia la venituri brute mai mari decât acum, cresterea deducerii personale, alinierea politicilor de deduceri personale aplicabile veniturilor din salarii si la nivelul veniturilor din pensii).
Din perspectiva contributiilor la asigurari sociale (CAS), alternativa tehnica la diminuarea cu 5% ce a revenit în discursul politic ar fi reducerea CAS pentru anumite categorii pentru o perioada determinata (salariati tineri sau peste o anumita vârsta) sau o cota de CAS redusa pentru persoanele care obtin venituri mici sub un anumit plafon. Din pacate, pierderile la buget vor trebui compensate prin continuarea politicii de largire a bazei de impozitare (si, deci, majorarea plafonului minim la care se asigura cei care obtin venituri din activitati independente si obligarea la plata acestor contributii indiferent daca obtin venituri din mai multe surse).
Citeste mai departe pe legestart.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!