Presedintele ANAF, Gelu Stefan Diaconu: Fiscul va pune o presiune pe firmele din Bucuresti-Ilfov
Fiscul va pune o presiune teribila pe firmele din Bucuresti-Ilfov, unde situatia a fost scapata de sub control în ultimii zece ani, a declarat Gelu Stefan Diaconu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Mai sunt vizate 150 de mari companii si alte 2.000 din Prahova si Brasov. Actiunile fac parte din strategia din acest an pentru combaterea evaziunii fiscale, estimata la circa 100 miliarde lei anual de expertii Consiliului Fiscal
Capital: În acordul cu FMI, este prevazut un program de control pentru a doua jumatate a anului. Ce aduce nou fata de controalele de pâna acum?
Gelu Stefan Diaconu: Daca vorbim de strategia de control pentru 2014, principala prioritate este reorganizarea activitatii de inspectie fiscala. Pâna în momentul în care am preluat mandatul, inspectia fiscala era în proportie de 90%, coplesitor, acoperita de rambursarile de TVA si de solicitarile organelor penale. Ramânea disponibila doar 10%, maximum 15% din capacitatea de inspectie, practic, se obtura posibilitatea de a folosi inspectia fiscala pentru scopul sau principal: obtinerea de venituri suplimentare la buget. În interiorul conformarii voluntare a contribuabililor pot aparea erori si, atunci, modul nostru de actiune este de prevenire, controale inopinate, si de inspectie de fond.
Inspectorii ANAF lucreaza la parchete
Prin înfiintarea Directiei Antifrauda, solicitarile de la Interne si parchete au fost preluate de o directie de combatere a fraudelor, organizata în interiorul Directiei Antifrauda, care functioneaza cu circa 270 de oameni, specialisti cu vechime, destui proveniti de la Garda Financiara si care nu au pete la dosar. Acesti 270 de oameni asigura suportul tehnico-stiintific pentru partea materiala de probatoriu. Sunt detasati la tribunalele judetene, curtile de apel, DIICOT si lucreaza în directa subordonare a parchetelor.
Ne-a mai ramas de rezolvat partea de rambursare a TVA, unde suntem în faza de precontencios la Curtea Europeana de Justitie pentru întârzieri foarte mari, de peste 180 de zile. Din acest motiv, am crescut la 45.000 lei plafonul de rambursare a TVA fara control anticipat. Am pornit de la premisa ca este vorba de un drept al contribuabilului sa primeasca sumele cerute.
Capital: Multe din prevederile Codului de procedura fiscala – inclusiv rambursarea TVA cu control anticipat – pornesc de la premisa vinovatiei contribuabililor care, din aceasta cauza, reclama dificultati în relatia cu ANAF.
GSD: Este o greseala ca legea porneste de la premisa vinovatiei, în felul acesta se îngreuneaza si activitatea noastra, si cea a contribuabililor. Am luat decizia pentru ca deconturile sub 45.000 lei înseamna doar 5% din suma totala ceruta de companii pentru rambursare. Din 5%, sa spunem ca 1% ar fi cereri frauduloase, ceea ce înseamna foarte putin valoric si nu justifica efortul enorm al administratiei fiscale de verificare.
Capital: În privinta controalelor, Curtea de Conturi a scris, în ultimul raport, ca nu exista reguli unice. Veti schimba abordarea?
GSD: Este o constatare corecta a Curtii de Conturi, dar nu poate fi rezolvata peste noapte. Controalele ulterioare pentru rambursarile sub 45.000 lei vor fi la maximum 15%-20% dintre contribuabilii care au primit sumele. Însa va fi o masura care va debloca inspectia fiscala, iar din al doilea semestru, jumatate din capacitate va fi disponibila pentru inspectiile de fond.
Presiune enorma pe firmele din Bucuresti-Ilfov
Capital: De ce spun unele companii ca primesc multe controale, în timp ce altele nu sunt cautate niciodata de ANAF?
GSD: Avem foarte multi agenti economici care nu au fost controlati niciodata, inclusiv la marii contribuabili. În perioada imediat urmatoare, vom face inspectii la circa 150 de mari contribuabili care nu au fost niciodata controlati. A doua directie de control va fi în zona agentilor economici mijlocii si mici din Bucuresti-Ilfov, care reprezinta marea problema a ANAF pentru ca 70% din veniturile bugetare provin de la aceste doua categorii, în timp ce celelalte regiuni reprezinta restul. În Bucuresti-Ilfov avem 2.100 de salariati, pe când necesarul ar fi cu mult mai mare, mai ales daca ne raportam la numarul de personal al celorlalte sapte regiuni, numarul de personal este relativ suficient. Urmeaza sa facem detasari din provincie, sa aducem minimum 400 de inspectori pentru a spori capacitatea de control în Bucuresti-Ilfov. Lipsa personalului necesar în anumite zone a însemnat controale mai putine, în timp ce, în tara, fiind relativ destui inspectori, s-a creat impresia ca unii sunt controlati mai mult. În al doilea semestru, agentii economici din Bucuresti-Ilfov vor simti o presiune teribila, atât în ceea ce priveste controalele facute de angajatii Directiei de Antifrauda, cât si de inspectiile fiscale de fond. În opinia mea, situatia din Bucuresti-Ilfov este scapata de sub control. Este vital sa eliminam evaziunea din aceasta zona.
Munca la negru controlata în Brasov si Prahova
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!