Contractele pentru constructia gazoductului South Stream au fost semnate de Gazprom
Companiile care dezvolta proiectul gazoductului South Stream, destinat sa transporte gaze naturale din Rusia si Europa evitând Ucraina, au semnat vineri mai multe contracte pentru furnizarea de tevi si constructia primei legaturi din acest gazoduct, în conditiile în care grupul rus Gazprom continua cu acest proiect în pofida unei deciziei a Uniunii Europene de a amâna negocierile din cauza situatiei din Ucraina, transmite Reuters.
Gazprom a informat vineri ca a semnat un contract în valoare de doua miliarde de euro cu compania italiana de servicii petroliere Saipem privind construirea primei conducte din gazoductul South Stream. Aceasta prima conducta ar urma sa fie gata pâna la sfârsitul lui 2015 si ar urma sa transporte aproximativ 15 miliarde metri cubi de metri cubi de gaze naturale pe an.
Purtatorul de cuvânt de la Gazprom, Sergei Kupriyanov, a precizat ca licitatia pentru selectarea companiei care va construi cea de a doua conducta este în derulare dar nu a oferit un termen limita. Cu toate acestea, analistii sunt de parere ca favorita este tot firma Saipem, care a lucrat cu Gazprom si la amplasarea conductelor Blue Stream si Nord Stream.
De asemenea, Gazprom a anuntat vineri ca a semnat mai multe contracte în valoare de 800 milioane de euro pentru furnizarea de tevi cu companiile japoneze Marubeni, Itochu, Sumitomo precum si cu firmele rusesti OMK si Severstal. Tevile vor fi utilizate la constructia portiunii submarine a gazoductului South Stream.
Proiectul South Stream prevede construirea unei conducere cu o lungime de 2.400 de kilometri începând din Rusia via Marea Neagra în Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia si nord-estul Italiei. Constructia sectiunii submarine ar urma sa coste aproximativ 17 miliarde de euro.
Actionarii South Stream sunt Gazprom (Rusia), EDF (Franta), Wintershall (Germania) si Eni (Italia). Rusia a construit deja un proiect similar, Nord Stream, care pompeaza gaz din Rusia în Germania, evitând tranzitul prin Europa de Est.(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!