Presedintele ICCJ, la conferinta nationala Noul Cod Penal, organizata de INM
Înalta Curte de Casatie si Justitie a dat publicitatii marti, 11 martie 2014, un comunicat cu privire la participarea jud. dr. Livia Doina Stanciu, presedinte ICCJ, la conferinta nationala Noul Cod Penal, organizata de INM. Invitata în calitate de speaker, judecatoarea a discutat despre institutia confiscarii extinse, din perspectiva Noului Cod penal.
Redam în continuare rezumatul prezentarii sustinute în cadrul evenimentului:
Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, luând cuvântul în cadrul conferintei, a facut o expunere punctuala cu referire la institutia confiscarii extinse, din perspectiva Noului Cod penal, masura adoptata de legiuitor în conditiile unei evolutii continue a criminalitatii si, mai ales, a criminalitatii organizate, fapt care a impus crearea de noi instrumente pentru combaterea reala a acestui fenomen.
Prin introducerea confiscarii extinse în legislatia penala nationala s-a asigurat transpunerea în dreptul intern a articolului 3 din Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor având legatura cu infractiunea si, asadar, apropierea legislatiei penale române de legislatia statelor membre ale Uniunii Europene.
A aratat ca, din examinarea listei infractiunilor în raport de care se va aplica noua masura a confiscarii extinse, reglementata în dispozitiile art. 1121 Cod penal, rezulta ca legiuitorul a inclus o gama larga de infractiuni susceptibile sa procure, sa genereze foloase materiale ilicite, respectiv principalele infractiuni a caror savârsire reprezinta scopul grupurilor infractionale organizate, infractiuni care se înscriu, de cele mai multe ori, în fenomenul criminalitatii organizate transnationale.
A precizat, cu privire la dispozitiile legale incidente în materie, ca se impun a fi amintite considerentele Curtii Constitutionale, cuprinse în Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011, în care s-a statuat ca reglementarea prezumtiei înscrise în teza a doua a art. 44 alin. (8) din Constitutie – „Caracterul licit al dobândirii se prezuma” – nu împiedica legiuitorul primar sau delegat ca, în aplicarea dispozitiilor art. 148 din Constitutie – Integrarea în Uniunea Europeana, sa adopte reglementari care sa permita deplina respectare a legislatiei Uniunii în domeniul luptei împotriva criminalitatii.
De asemenea, din perspectiva cadrului legal, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie a considerat important a se sublinia ca reglementarea cuprinsa în Noul cod penal releva conditiile cumulative în care se poate dispune masura confiscarii extinse, precum si criteriile pe baza carora instanta de judecata stabileste diferenta dintre veniturile licite obtinute de persoana cercetata si valoarea bunurilor dobândite. Totodata, prin noile dispozitii legale s-a prevazut, în mod clar, ca instantele de judecata trebuie sa tina seama în procesul de stabilire a valorii bunurilor dobândite de inculpat, si de valoarea bunurilor transferate de catre acesta sau de catre un tert unui membru de familie, persoanelor cu care persoana condamnata a stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti ori dintre parinti si copii, în cazul în care convietuiesc cu aceasta, precum si persoanelor juridice asupra carora persoana condamnata detine controlul.
Totodata, presedintele instantei supreme a aratat ca, prin dispozitiile noului Cod penal în materia confiscarii extinse, legiuitorul a înteles sa aduca o precizare de natura sa evite formarea unei jurisprudente neunitare la nivel national în sensul ca, la stabilirea diferentei dintre veniturile licite si valoarea bunurilor dobândite, instantele judecatoresti trebuie sa aiba în vedere valoarea bunurilor de la data dobândirii acestora, cheltuielile facute de persoana condamnata si de membrii de familie ai acesteia, precum si de persoanele cu care persoana condamnata a stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti ori dintre parinti si copii (persoane incluse, în viziunea noilor reglementari în notiunea de membru de familie în art.177 Cod penal), apreciind ca toate aceste elemente punctuale configureaza institutia confiscarii extinse si constituie premise reale pentru aplicarea eficienta si unitara a acestei noi institutii.
În expunerea sa, presedintele instantei supreme a relevat, totodata, faptul ca Parlamentul European a adoptat la data de 25 februarie 2014 Directiva privind punerea sub sechestru si confiscarea bunurilor provenite din infractiuni, cunoscuta sub numele de Directiva privind confiscarea extinsa, care va permite confiscarea banilor si bunurilor chiar daca persoana suspecta sau acuzata este bolnava sau a fugit din tara, iar procesul penal nu se finalizeaza printr-o condamnare.
A apreciat ca, un alt punct important al Directivei este reprezentat de confiscarea de bunuri de la terti (rude, prieteni, cunoscuti), întrucât s-a constatat ca grupurile de criminalitate organizata transfera aceste bunuri si bani catre terte persoane, confiscare care este permisa doar daca acestea ”au stiut sau ar fi trebuit sa stie ca scopul transferului sau achizitionarii a fost evitarea confiscarii”. Astfel, daca o persoana acumuleaza venituri prin infractiuni, apoi procedeaza la vinderea sau punerea pe numele altora a acestor venituri, confiscarea se va putea dispune daca bunul se vinde sub pretul pietei, se doneaza sau exista indicii ca nu a fost realizata o tranzactie reala, ci una fictiva.
A mentionat, cu privire la aceasta masura, ca textul Directivei contine si notiunea de reutilizare sociala a bunurilor confiscate, în sensul ca proprietatile confiscate vor putea fi folosite, fie în interesul comunitatilor afectate ori a celor care au avut de suferit din pricina activitatii de criminalitate organizata, fie în scopuri sociale sau de catre institutiile nationale implicate în lupta împotriva criminalitatii, prin cumpararea de echipamente necesare pentru combaterea acestui fenomen.
Presedintele instantei supreme a precizat ca un alt element de noutate cu referire la Directiva adoptata la data de 25 februarie 2014 îl reprezinta declaratia comuna a Consiliului si Parlamentului European prin care se solicita Comisiei Europene efectuarea unui studiu cu privire la beneficiile confiscarii fara o condamnare penala, dupa principiul „Follow the money!”, adica urmareste banii, oriunde sunt.
În finalul expunerii a apreciat ca fenomenul criminalitatii organizate transnationale va putea fi în mod real si eficient combatut numai prin efortul comun al statelor membre ale Uniunii Europene, prin cooperare judiciara între autoritatile acestor state, cooperare care impune, însa, armonizarea legislatiei penale a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
În acest context, a dorit sa sublinieze rolul esential al acestei conferinte nationale, ca for de dezbatere a institutiei confiscarii extinse si ca for al împartasirii experientei altor state în aplicarea acestui instrument eficient de combatere a criminalitatii. juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!