De ce scade interesul copiilor fata de scoala?
Cu profesori debutanti care câstiga 800 de lei net pe luna, la jumatatea salariului mediu, 50% dintre elevii de 14 ani nu iau mai mult de nota 5 la matematica si româna, iar dintre absolventii de liceu doar jumatate iau bacalaureatul.
Un profesor debutant de matematica de gimnaziu, cu studii superioare, are un salariu net cuprins între 800 si 1.000 de lei net pe luna, mai putin decât un subofiter din Jandarmerie, care poate câstiga între 995 si 1.750 de lei net pe luna (pe o functie fara comanda).
În acelasi timp, un sofer din Ministerul de Finante obtine un salariu cuprins între 1.500 si 3.000 de lei net pe luna, iar un electrician al Administratiei Prezidentiale primeste pâna la 1.340 de lei net pe luna.
Saptamâna trecuta, Ministerul Educatiei a tras un semnal de alarma pornind de la rezultatele înregistrate la simularea nationala la clasa a VIII-a, unde mai bine de jumatate dintre elevi nu au reusit sa obtina nota 5 la examen.
Îngrijorarea este cu atât mai mare în contextul în care, de trei ani încoace, doar jumatate dintre absolventii de liceu reusesc sa promoveze examenul de bacalaureat.
„Rezultatele la simularea nationala la clasa a VIII-a reprezinta starea societatii de astazi, împartita între elite si elevi dezinteresati de scoala. Traim într-o economie care nu îsi poate asimila forta de munca înalt calificata si care nu ofera perspective pentru marea masa a populatiei, care are o pregatire mediocra“, a explicat profesorul Vasile Nicoara, directorul Colegiului National „Mircea cel Batrân“ din Constanta.
Scaderea interesului copiilor fata de scoala a condus la situatia dezastruoasa din învatamânt, iar modalitatea de salarizare a profesorilor trebuie schimbata, crede Cristian Pârvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
„Cresterea salariilor profesorilor nu rezolva situatia. Câta vreme în societate se promoveaza modele de oameni de afaceri de succes sau vedete care nu au avut nevoie de studii, iar profesorii nu vor fi platiti în functie de implicarea comunitatii în evaluarea performantei lor, situatia nu se va îndrepta“, a adaugat Pârvan.
Cariera în educatie si-a pierdut din atractivitate în mare parte din cauza nivelului de salarizare din sistemul de stat, astfel ca potentialii candidati care ar fi putut face performanta în domeniu au fost „alungati“ spre mediul privat, iar locurile vacante au fost acoperite cu o generatie de noi profesori mai slab pregatiti. Iar scaderea nivelului de competenta în rândul profesorilor tineri, precum si demotivarea profesorilor cu experienta nu au întârziat sa se reflecte în rezultatele absolventilor.
În vara anului trecut, 32% din aspirantii la o cariera de profesor au luat examenul de titularizare cu note cuprinse între 5 si 7, iar 19% l-au picat (restul de 49% obtinând note cuprinse între 7 si 10).
O treime din elevii de clasa a opta nu au reusit sa promoveze simularea nationala la limba româna, iar 70% au luat note sub 5 la matematica – asa arata imaginea învatamântului preuniversitar „la zi“.
„Situatia este din ce în ce mai rea pe masura ce trece vremea, iar cauzele sunt multiple. Prima este selectia inadecvata a resurselor umane din sistemul din învatamânt, reflectata în notele de la titularizare, care arata calitatea scazuta a pregatirii profesorilor care intra în sistem. A doua cauza este legata de motivarea cadrelor didactice, iar o alta explicatie este neaplicarea unui paragraf din legea educatiei, care spune ca profesorul este angajat de scoala si ca ar trebui tras la raspundere de catre directorul scolii daca nu performeaza, lucru care în prezent nu se întâmpla“, a explicat Mircea Miclea, fost ministru al educatiei în guvernul Tariceanu si presedinte al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din Domeniul Educatiei si Cercetarii. Adelina Mihai, zf.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!