Reconsiderarea veniturilor din activitati independente in activitati dependente
Nu de putine ori în practica de specialitate se întâlnesc cazuri când un venit este considerat independent, dar nu îndeplineste criteriile si conditiile impuse de Codul Fiscal (si nu numai) pentru aceasta categorie de activitate, implicit categorie de venituri. Indiferent sub ce forma este încheiata întelegerea partilor, organul de control are dreptul de a califica raportul stabilit între parti.
Consecinta este aceea ca impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar atât de angajator, cât si de angajat. Termenul de solidaritate se refera la posibilitatea organului fiscal de a se adresa fie platitorului de venit (angajatorului), fie prestatorului de munca (angajatul).
Acesta este motivul pentru care persoanele fizice pot primi de la Administratia Financiara din raza teritoriala înstiintare de plata pentru contributiile si impozitul neachitate.
Codul fiscal defineste la art. 7, alin. (1), pct. 2.1 criteriile pe care trebuie sa le îndeplineasca o activitate ca ea sa fie considerata activitate dependenta (pentru fiecare punct voi defini elementele care pot reconsidera o activitate din independenta în dependenta):
a) Beneficiarul de venit se afla într-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce îi revin si modul de îndeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru.
Exemplificare:
– relatia de subordonare presupune existenta între parti a unei fise de post cu toate elementele sale (inclusiv atributii si responsabilitati, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru);
– respectarea unui program de lucru al platitorului de venit, sau a unui program de lucru prestabilit;
– locul desfasurarii activitatii beneficiarului de venit este la sediul platitorului de venit, sau la un punct de lucru al acestuia din urma;
– platitorul de venit poate întreprinde o serie de actiuni care în mod normal sunt luate în considerare fata de un angajat (aplicarea de sanctiuni disciplinare, dispunerea de directie, supraveghere si control).
b) În prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu înzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca sau altele asemenea si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu.
Exemplificare:
– beneficiarul de venit îsi desfasoara activitatea exclusiv la platitorul de venit, folosindu-se de echipamentul de lucru (chiar si autoturism pus la dipozitie gratuit) al acestuia din urma;
– beneficiarul de venit nu îsi asuma riscuri comerciale.
c) Platitorul de venit suporta în interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare în tara si în strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura.
Citeste mai departe pe legestart.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!