Despre reabilitarea infractorilor

 

Modul in care sunt reintegrati in societate infractorii a fost modificat acum trei saptamani, odata cu intrarea in vigoare a noilor reglementari in domeniul penal. Pe de o parte, aceste prevederi au modificat valoarea unora dintre infractiuni si incadrarea acestora, iar, pe de alta parte, au reconsiderat atitudinea fata de infractor, punand mai mult accentul pe recuperarea si reintegrarea acestuia in societate. Astfel, posibilitatea de a lucra cu o persoana care a fost acuzata de furt sau de tentativa de crima creste.

puzzle infrastructura socialaPrin reglementarile din noul Cod penal si noul Cod de procedura penala au fost schimbate sanctiunile si masurile neprivative de libertate aplicabile in cursul procesului penal.

Conform NCP, circumstantele atenuante pot reduce amenzile cu o treime, iar circumstantele agravante pot determina aplicarea pedepsei maxime. In plus, pentru 25 infractiuni din NCP si infractiunile precizate in alte 9 legi speciale este nevoie, de la 1 februarie, ca partea vatamata sa depuna plangere, ca sa inceapa urmarirea penala.

De altfel, Radu Chirita, avocat coordonator al SCA Chirita si Asociatii, ne-a spus, intr-un alt articol aparut in publicatia noastra, ca, prin noul Cod penal, limitele de pedeapsa au fost aduse mai aproape de cele aplicate de catre instante, prin aparitia unor noi modalitati de individualizare a modului de executare si prin inasprirea drastica a modului de sanctionare a pluralitatii de infractiuni.

In plus, sistemul prin care infractorii sunt reabilitati social, cel de probatiune, a fost reconfigurat, de la inceputul lunii februarie, dupa ce au intrat in vigoare noile Coduri penale, conform Legii nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.

Mai exact, acesta este un serviciu public, care se desfasoara in interesul comunitatii, cu scopul de a reabilita social infractori, de a diminua riscul de savarsire a unor noi infractiuni si de a creste gradul de siguranta in comunitate.

In cadrul acestui sistem este evaluata starea detinutului, de la cea de sanatate pana la situatia educationala si familiala, iar consilierul de probatiune propune masurile prin care s-ar putea reduce riscul ca acesta sa mai comita infractiuni.

Astfel, dupa introducerea acestor noi reglementari in domeniul penal, exista o mai mare posibilitate ca printre colegii de serviciu sa fie si cei care au executat o pedeapsa privativa de libertate, mai ales daca se afla la prima infractiune.

Argumentele PRO

  • Reintegrarea detinutilor in societate ar reduce din costurile pe care le are statul cu ei. Daca fostii detinuti ar lucra, ei ar plati contributii sociale si taxe catre stat. Pe cand, daca ar fi incarcerati, din bugetul public ar trebui alocate resurse pentru intretinerea lor.
  • Numarul de infractiuni ar fi mai mic, daca mai multi detinuti ar fi reintegrati social. In situatia in care infractorii ar avea o sursa de venit si o comunitate in cadrul careia sa aiba un rol bine stabilit, atunci ei ar fi mai responsabili si mai putin tentati sa isi reia relele obiceiuri, pentru ca nu ar dori sa piarda siguranta situatiei lor.
  • Costurile pe care le-ar avea societatea, in ansamblu, ar fi mai mici, daca un numar mai mare de fosti detinuti ar fi reintegrati social. Furturile, actele de violenta si de vadalism produc pagube materiale nu doar pentru cei care le cad victima, ci si pentru cei din jurul lor. De exemplu, atunci cand este furata o masina, nu doar pagubitul are o problema, ci si familia lui, care va cheltui in plus pentru transport sau va trebui sa renunte la unele activitati in lipsa unui mijloc de transport.

Argumentele CONTRA

  • Riscul de recidiva este prea mare in cazul unui fost detinut. Obiceiurile nu se schimba usor, iar tentatia de a se reintoarce la ele creste proportional cu numarul de infractiuni din cazierul fostilor detinuti. Intr-o astfel de situatie, fostii infractori sunt acceptati doar in posturi sezoniere sau pentru care nu este nevoie de o calificare ridicata.
  • Comportamentul fostilor infractori i-ar putea influenta si pe ceilalti angajati. Atunci cand vad ca un posibil angajat are un cazier cu multe infractiuni, angajatorii ezita sa-l accepte, chiar daca este mai bine pregatit decat alti candidati. Angajatorul considera ca prin aducerea unui asemenea salariat, ar putea incuraja in firma un comportament neadecvat.
  • Angajarea unui fost detinut ar putea afecta imaginea firmei. Unii angajatori se tem ca ar avea mai putini clienti, daca printre salariatii lor ar fi un fost detinut, iar acest lucru ar fi cunoscut.

Alina Botezatu, avocatnet.ro

Cuvinte cheie: , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie