Modificari aduse regulilor de publicitate pentru avocati. Interviu cu presedintele UNBR
In contextul numarului mare de petitii semnate de avocatii nemultumiti de modificarile aduse legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat si in special de cele care privesc publicitatea profesiei, UNBR va intocmi un Ghid de bune practici privind interpretarea si aplicarea unitara de catre organele profesiei a reglementarilor privind modificarea si completarea Statutului profesiei de avocat adoptate prin Hotararea Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013.
Cu privire la acest ghid, dar si cu privire la criticile aduse reglementarilor noi, av. Gheorghe Florea, presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania a raspuns unui set de intrebari. Textul, publicat si pe pagina oficiala a UNBR, il puteti citi in continuare.
1.Intrebare: In calitate de presedinte al UNBR, cred ca ati luat cunostint de forfota provocata in lumea avocaturii cu privire la publicitatea formelor de exercitare a profesiie ca urmare a deciziei Consiliului UNBR de la sfarsitul anului trecut. De ce a fost nevoie acum de aceste modificari, dupa ce, in 2009, printr-o decizie interpretativa, s-au fixat reperele libertatii exercitarii dreptului la publicitate profesionala ?
Raspuns: Am constatat ca exista un interes particular cu privire la aceasta categorie de reglementari, desi deciziei Consiliului U.N.B.R. cuprinde si alte reglementari survenite sau modificate, de real interes pentru profesia de avocat. Atat in spatiul public cat si in mediul profesional se implica toti actorii din sfera marketingului profesiei de avocat. Se exprima fie prejudecati nejustificate ce vizeaza incapacitatea profesiei de autoreglementare, fie neincrederea in capacitatea organelor profesionale competente, potrivit legii, sa intervina si sa aplice corect prevederile normative in materie, fata de situatia anterioara cand s-ar fi asistat pasiv si complice la incalcarea regulilor preexistente. Exista o retinere „nejustificata inca” a agentilor economici, a specialistilor, a entitatilor profesionale in initierea si desfasurarea efectiva a activitatile specifice exercitarii dreptului consacrat de art. 48 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Am informatii ca s-a ajuns pana acolo incat s-ar fi eliminat din continutul site-ului de prezentare a entitatii profesionale mentiunile privind profesia anterioara a avocatilor desi exista un drept legal recunoscut avocatului de a desfasura publicitatea de informare dar si obligatia legala de a nu folosi mijloace de reclama sau de publicitate in scopul dobandirii clientelei prin procedee incompatibile cu demnitatea profesiei, consacrat inca de la intrarea in vigoare a legii. Este certa intelegerea incorecta a sensului modificarilor ce vizeaza exclusiv publicitatea profesionala incorecta, care incita la incalcarea regulilor impuse de materia conflictului de interese, la care se refera, in realitate, interdictia dezvaluirii profesiei anterioare a avocatului in scopul publicitar al atragerii de clientela in perimetrul profesiei exercitata anterior, fara respectarea legii, in ansamblul ei.
Sunt frecvente cazurile in care sunt „descoperite” si criticate reglementari care sunt in vigoare din ianuarie 2005, nu s-au modificat prin hotararea Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013 si care sunt prezentate drept „reglementari nou introduse!”. Se pare ca reglementarile in discutie au fost ignorate sau au ramas indiferente celor care „critica” fara a examina cu atentie dispozitiile normative supuse criticii si dispozitiile Statutului profesiei de avocat, in ansamblul lor.
A fost nevoie de publicarea pe site-ul www.unbr.ro a unui tabel comparativ al reglementarilor preexistente, in vigoare din 2005 si a celor survenite in realitate, deoarece se preiau necritic mesaje ce vizeaza mai degraba denigrarea organelor profesiei de avocat sau a profesiei in ansamblul sau.
Nu s-au modificat politicile profesionale care din 2001 si pana in prezent sunt subordonate dezideratului dezvoltarii si promovarii serviciilor profesionale ale avocatilor. Avocatii isi desfasoara activitatea in piata serviciilor profesionale de consultanta si asistenta juridica, in cadrul careia, sunt expusi comunicarii si trebuie sa comunice. Inerent, comportamentul in piata, inclusiv al entitatilor din care avocatul face parte si calitatea serviciilor profesionale sunt supuse aprecierilor, criticilor. Este de esenta concurentei profesionale oneste aceasta situatie. Este fireasca masurarea calitatii serviciilor oferite de avocati prin rezultate profesionale care sunt aduse la cunostinta publicului cu onestitatea impusa de demnitatea profesiei. Gradul de informare a participantilor din piata influenteaza luarea deciziilor de catre consumatorii de servicii juridice, dar interesele legitime ale acestora, subordonate nevoilor proprii, se impun a fi ocrotite, potrivit legii. In conditiile unei specializari tot mai stricte a profesiei si a multiplicarii numerice a avocatilor, publicitatea profesiei nu poate fi distorsionata prin reglementari facute cu acest scop.
Imprejurarea ca decizia interpretativa din 2009 a fost transpusa in completarea modificarilor aduse Statutului profesiei de avocat, demonstreaza ca situatia creata prin aplicarea corecta a limitelor publicitatii profesionale prevazute in aceasta decizie, in contextul existentei normelor statutare adoptate inca din anul 2001, a fost benefica evolutiei profesiei de avocat.
Au existat si derapaje, exagerari si, mai ales, o ineficienta si lipsa de reactie a organelor profesiei competente sa intervina cu echilibrul impus de protectia legala a drepturilor si intereselor in conflict. Astfel de situatii, agravate in contextul unei crize economice profunde care a afectat in mod diferentiat cei aproximativ 30 de mii de avocati au determinat reprezentantii legali ai acestora sa adopte reglementari care vizeaza sanctionarea comportamentelor ce depasesc limita drepturilor conferite de lege. Intr-o profesie reglementata, in lipsa unor dispozitii exprese incluse in codul sau propriu de conduita profesionala, organele profesiei au fost puse frecvent in situatia de a nu dispune de instrumente normative pentru interventia prompta in cazul in care publicitatea agresiva, incorecta, a pus in discutie demnitatea si increderea in intreg Corpul profesional. Este cazul racolarii directe sau indirecte, prin publicitate contrara principiilor de baza ale profesiei, a victimelor accidentelor sau a mostenitorilor acestora, in situatia si in circumstantele in care sunt in imposibilitatea de a alege un avocat, a publicarii unor materiale cu continut publicitar in publicatii care se refera la ocupatii ce lezeaza demnitatea profesiei de avocat sau bunele moravuri, promiterea obtinerii unor rezultate profesionale bazate pe situatii ce incalca regulile conflictului de interese, asocierea numelui profesional al entitatilor profesionale de avocati cu operatori economici a caror prezentare in spatiul virtual, prin asociere cu profesia de avocat, lezeaza demnitatea profesiei, etc.
S-a apreciat ca este cazul ca reglementarile sa fie partial modificate sau completate, dupa 9 ani de la intrarea in vigoare a Statutului profesiei de avocat adoptat de Consiliul U.N.B.R. la 25 septembrie 2004 (M.Of. nr. 45/13 ianuarie 2005 ). In conditiile in care majoritatea reglementarilor adoptate in 2004 au ramas in vigoare iar prevederile art. 48 din Legea nr. 51/1995 nu s-au modificat, evolutia inregistrata in domeniul publicitatii in general, in marketingul profesional in special, evolutia reglementarilor in materie in spatiul european a impus adoptarea modificarilor in discutie.
2.Intrebare: Apreciati ca modificarile adoptate aduc schimbari radicale cu privire la publicitatea profesionala ?
Raspuns: Nu este cazul sa se exagereze. Nu neg, posibilitatea ca modificarile intervenite sa fie apreciate insuficient de clare prin ele insele, lipsite de previzibilitatea rezonabila impusa de exigentele din materia tehnicii legislative, daca ele sunt analizate desprinse din contextul normativ general al Legii nr. 51/1995, al Statutului profesiei de avocat si al Codului deontologic. Lucrurile, sub acest aspect, se clarifica, in timp. Pentru a asigura securitatea dreptului entitatilor profesionale la realizarea publicitatii profesionale si pentru a se oferi garantii si instrumente practice prin care sa se evite abuzurile, Comisia Permanenta a U.N.B.R. din 31 ianuarie 2014 a luat masura initierii elaborarii unui ghid de bune practici in materie. In conditiile in care exista tendinta unor interpretari exagerate, care neaga aplicarea regulilor de baza permise de deontologia profesionala, nemodificata in timp, in materia publicitatii profesionale si care imprumuta opiniile unor „comunicatori” care neaga existenta unor limite legale a dreptului la publicitate profesionala in numele unor practici aplicabile intr-un alt sistem normativ, in alte spatii culturale, sub pretextul inerentei globalizari ce functioneaza si in domeniul juridic, un astfel de instrument de lucru este benefic.
Citeste mai departe pe infolegal.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!