Orice greseala in declaratia de impozite va fi penalizata de ANAF
O simpla greseala în declaratia de impozite va împovara firmele cu penalitati suplimentare de pâna la 25% din suma calculata eronat. Masura este un abuz din partea Fiscului, care poate majora debitele printr-o simpla decizie de impunere, fara a face macar o inspectie fiscala
Într-un proiect de modificare a Codului de procedura fiscala apare o noua pedeapsa pentru contribuabili: o penalitate de nedeclarare sau declarare eronata a taxelor si impozitelor. Desi precizeaza ca nu vor fi amendati contribuabilii care au gresit fara rea-vointa, criteriile dupa care va fi stabilita vinovatia sunt neclare. Cele câteva exemple enumerate în proiect nu reusesc sa faca o demarcatie între nedeclararea cu rea-credinta si cea cauzata de omisiuni.
În textul propus, Fiscul face referire la trei situatii aproape imposibil de verificat în practica: nedeclararea fara rea-credinta „din cauze externe“, cea din culpa, imprudenta/neglijenta si cea cu rea-credinta, cu scop vadit de a face evaziune. Modul de formulare a actului normativ arata ca filozofia Fiscului are în centru prezumtia de vinovatie si ca nu exista nicio recunoastere a bunei-credinte a contribuabililor. În acelasi timp, obscuritatea si proasta formulare a legilor sunt admise chiar de autoritati. Unul dintre paragrafele proiectului este relevant în acest sens: „penalitatea (…) nu se aplica daca diferenta este în legatura cu interpretarea de catre contribuabil a unor prevederi fiscale evident neclare“.
Criteriile de penalizare, la mâna autoritatilor
Criteriile privind vinovatia urmeaza sa fie detaliate într-un ordin de ministru. „Daca se va lasa la latitudinea autoritatilor fiscale sa aprecieze daca un contribuabil a actionat cu buna-credinta sau nu în interpretarea si aplicarea legii, vor putea exista multe situatii conflictuale, generând fie abuzuri din partea autoritatilor, fie coruptie. Cei care fac evaziune la nivel înalt au mijloacele necesare pentru a trece si de aceasta «bariera»“, spune Sorin Istrate, managing partner Contexpert.
Pe lânga penalitatile de 10% pâna la 25% din suma datorata, proiectul prevede si o penalitate de 100% în cazul în care este vorba de fapte de evaziune fiscala. Însa nu se face nicio referire la necesitatea ca faptele respective sa fi fost constatate de organele penale. Prin urmare, nu exista nicio distinctie între evaziunea fiscala dovedita si cea care este doar presupusa de autoritati. Astfel se lasa impresia ca Fiscul încearca sa se substituie altor foruri. Întreaga viziune emanata de propunerea legislativa presupune ca toti contribuabilii sunt predispusi la eludarea taxelor. Masurile sunt cu atât mai abuzive cu cât nu prevad nici macar un control al inspectorilor fiscali înainte de stabilirea penalitatilor.
Pe de alta parte, dobânda de întârziere a fost micsorata de la 0,04% la 0,02%, urmând sa se aplice si penalitatilor de nedeclarare.
„Tindem sa credem ca penalitatea de nedeclarare a fost introdusa ca sa compenseze eventualele pierderi de venituri bugetare generate de micsorarea dobânzii de întârziere. Având în vedere ca aceasta dobânda diminuata va fi platita si de catre autoritati în conditiile în care acestea nu îsi onoreaza obligatiile fata de contribuabili privind rambursarea la timp a sumelor datorate, introducerea penalitatii de nedeclarare va avantaja în mod cert doar bugetul statului, în detrimentul contribuabilului“, explica Sorin Istrate.
Daca proiectul va fi aprobat fara modificari, desi mediul de afaceri a venit cu o serie de propuneri, firmele risca sa plateasca pe viitor: penalitati de întârziere, dobânzi de întârziere, penalitati de nedeclarare ajungând pâna la 100%._
0,02% va fi nivelul dobânzii de întârziere, în scadere de la 0,04%, ajungând la 7,3% anual în loc de 14,6%
Nivelul penalitatilor:
10% _ daca suma nedeclarata nu depaseste 10% din cea corect datorata
25% _ daca suma nedeclarata depaseste 10% din cea corect datorata
100% _ din suma daca se constata fapte de evaziune fiscala
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!