Abateri financiare de 6,2 miliarde de euro in 2012 pentru guvernele Ungureanu si Ponta. Vezi raportul Curtii de Conturi
Decontarea de cheltuieli în baza unor facturi false, majorari ilegale de salarii, achizitia unui SUV Nissan Juke de 20.000 de euro si a unui Mercedes de 42.000 de euro în cadrul unor proiecte de training pentru someri si manageri, servicii de paza pentru cladiri în care nu se întâmpla nimic – acestea sunt doar câteva dintre neregulile constatate în institutiile publice de catre auditorii Curtii de Conturi.
În 2013, auditorii Curtii de Conturi au verificat activitatea din 2012 a peste 2.000 de institutii publice, iar rezultatele finale ale raportului au fost publicate în aceasta luna.
Abaterile financiar-contabile identificate anul trecut în rândul institutiilor publice au fost estimate la circa 6,2 miliarde de euro, potrivit raportului de peste 400 de pagini. Majoritatea neregulilor provin din erori de înregistrare în evidentele contabile si, desi constatarile Curtii de Conturi arata ca problemele identificate nu au generat venituri suplimentare sau prejudicii în anul analizat (2012), pe termen mediu si lung acestea pot conduce la pierderi de patrimoniu, lipsa unor venituri importante la bugetele publice sau chiar acte de coruptie.
„Achizitiile publice reprezinta circa 15 miliarde de euro anual, iar rapoartele noastre indica faptul ca în unele cazuri valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate este de 3 – 4 ori mai mare decât cea la nivelul pietei. Doar din aceasta diferenta de pret, estimam noi, cu 20% mai mare decât pretul pietei, rezulta ca frauda din achizitii publice este de 3 miliarde de euro“, a explicat Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP). El a mai explicat ca IPP a ajuns la aceasta concluzie dupa ce a realizat o cercetare, pe un esantion care a cuprins anumite categorii de bunuri si servicii contractate de institutiile publice (de la hârtie pâna la servicii de curatenie), de unde a rezultat aceasta diferenta de pret.
„Pe lânga frauda care provine din diferenta de preturi de la achizitiile publice, cheltuielile mici si multe, dar aberante, pe sisteme informatice care nu sunt folosite, pe traininguri sau alte aspecte legate de personal, înseamna o paguba anuala de cel putin 5 – 6 miliarde de euro la bugetul de stat. Daca aveam acesti bani, nu mai era necesar împrumutul de la FMI“, a adaugat Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice.
Cele mai frecvente nereguli constatate de Curtea de Conturi au vizat efectuarea unor plati pentru lucrari inexistente (la Ministerul Sanatatii, de exemplu) sau plati ilegale (un contract de cercetare de peste 140.000 de euro la Ministerul Muncii), precum si modul în care ministerele îsi utilizeaza imobilele pe care le au în gestiune. O situatie interesanta din acest punct de vedere o reprezinta baza sportiva Cutezatorii, care a fost cedata temporar Fundatiei Dinu Pescariu si în care în prezent se desfasoara activitati comerciale. Auditorii au constatat ca, pe lânga faptul ca este ilegal contractul dintre minister si fundatie, statul primeste anual de la aceasta baza sportiva un venit de doar 108.000 de euro pe an, în timp ce potentialul sau real este de 11,6 milioane de euro pe an. Contactat de ZF, Dinu Pescariu, care detine celebrul complex sportiv Pescariu Sports & Spa, cu venituri de 2,2 milioane de euro în 2012, nu a comentat pe marginea acestui subiect.
O alta serie de nereguli au fost constatate în ceea ce priveste majorarile salariale, considerate ilegale (având în vedere ca salariile de la stat au fost înghetate în 2012). La Ministerul Comunicatiilor, de exemplu, s-au majorat ilegal salariile de baza pentru o parte din angajati, iar la Ministerul Afacerilor Externe s-au pastrat sporuri pentru limbi straine rare, care nu ar fi trebuit sa existe (erau eliminate de mai bine de 2 ani).
De asemenea, la o unitate din Hunedoara aflata în subordinea Inspectiei Muncii (Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional Cricior) auditorii au constatat o frauda de peste 10.000 de euro, prin decontarea unor cheltuieli cu cazarea în baza unor facturi false sau nereale si decontarea unor indemnizatii de delegare/deplasare peste limita legala.
Iar neregulile nu s-au limitat doar la erori contabile. De exemplu, în cadrul unor proiecte cu finantare europeana prin POSDRU, pentru 25 de persoane, numarul orelor decontate pe proiecte depaseste media de 12 ore pe zi de munca, iar pentru unele persoane chiar 22- 24 de ore pe zi.
Si situatiile potentiale de conflicte de interese au fost la ordinea zilei, mai ales în utilizarea banilor europeni. În cazul unui proiect finantat prin POSCCE, de exemplu, care avea ca scop dezvoltarea unui laborator de cercetare pentru industria auto, un contract de achizitie a fost atribuit unei companii detinute de un membru din echipa de proiect a laboratorului.
Citeste exemplele de nereguli constatate de Curtea de Conturi pe fiecare minister pe zf.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!