Poate fi Autoritatea de Supraveghere Financiara o institutie independenta, autonoma si autofinantata?
Daca nu ar fi doar o contradictie în termeni, ASF ar fi singura institutie „independenta, autonoma si autofinantata“ din lume unde salariile angajatilor sunt platite de milioane de clienti ai altor companii autonome.
Autoritatea de Supraveghere Financiara nu poate fi independenta, autonoma si autofinantata (asa cum o defineste legea), atât timp cât contributia a milioane de români la salariile angajatilor sai numiti politic este un indicator concret si calculabil. Mai mult, spre deosebire de Banca Nationala, de exemplu, al carei model de organizare încearca sa îl preia, ASF nu întreprinde nici macar o singura operatiune comerciala care sa-i aduca venituri, ea traind exclusiv din sumele obtinute prin taxarea unor afaceri private.
Mai mult, dupa cum ne arata chiar reprezentantii ASF, cea mai mare parte a acestor bani nu se duc spre achizitia de tehnica performanta, de exemplu, sau spre finantarea unor activitati specifice supravegherii, ci se transforma direct în salarii pentru cei peste 600 de angajati.
Calcule concrete bazate pe date cât se poate de reale arata ca aproximativ 17% din comisioanele pe care administratorii fondurilor de pensii private obligatorii le cer clientilor (adica majoritatii românilor salariati cu contract de munca legal) sunt generate de taxele impuse de ASF. Daca va întrebati de ce polita CASCO este, în România, mai scumpa decât în tari dezvoltate ca Germania sau Franta sau de ce pretul asigurarii RCA creste de la an la an, o parte din raspuns este si la ASF pentru ca 0,3% din primele totale de asigurare încasate lunar (taxa de functionare) dar si 1% din primele pentru RCA (contributie pentru gestionarea bazei de date CEDAM) merg în pusculita Autoritatii. Aceasta înseamna, potrivit estimarilor Capital, ca societatile de profil au contribuit, în 2013, cu aproximativ 45 de milioane de lei. Cât despre bursa, este suficient sa amintim declaratia atasatului economic al Ambasadei Statelor Unite, care a spus cu subiect si predicat ca taxale impuse de ASF sunt mult prea mari, fapt care tine investitorii departe de România.
Daca vrei pensie, contribui la salariul altora
Situatia fondurilor de pensii private obligatorii (pilon II) este cea mai buna dovada ca ASF traieste, asemeni oricarei institutii bugetare, din banii platiti de milioane de oameni care nu au alta optiune. Practic, încasarea pensiei este strict conditionata de finantarea veniturilor altor persoane, în speta, angajatilor ASF.
Care este mecanismul? O parte a contributiilor obligatorii pentru pensie merge în fondurile administrate privat. La rândul lor, administratorii respectivelor fonduri sunt obligati sa vireze în conturile ASF anumite sume sub titlul de taxe si comisioane. Este vorba despre doua taxe de functionare, una aplicata contributiilor brute ale clientilor (0,38%), si alta aplicata activului net al fondului (0,008%), si de alte câteva taxe si comisioane pentru diverse operatiuni. În total, în 2013, administratorii au platit sub aceasta forma circa 26,1 milioane de lei, adica de peste doua ori mai mult decât în 2012, dupa cum arata calculele Capital. Lantul nu se întrerupe însa aici, întrucât cei care au pâna la urma de suferit sunt cele 6 milioane de români care contribuie la fondurile de pilon II. O arata un calcul al Conso.ro bazat pe rata costurilor, indicator care releva cu cât se reduce suma acumulata în contul de pensie din cauza comisioanelor aplicate de administratori. Rezultatul arata ca peste 17% din valoarea comisioanelor platite de clienti sunt generate de taxele impuse de ASF. De mentionat si ca, dupa înfiintarea ASF, taxele platite de administratorii de pensii private au crescut.
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!