Despre noile Coduri penale cu judecatorul Cristi Danilet
”Daca un procuror ar instrumenta un dosar penal la comanda politica sau un judecator ar condamna o persoana in lipsa probelor de vinovatie, acestia s-ar face vinovati de comiterea unor infractiuni” – Cristi Danilet, judecator si membru in Consiliul Superior al Magistraturii
Strategia Blitzkrieg asupra Statului de Drept din 2012 a fost schimbata cu o strategie a razboiului in etape. Efectele lui subrezesc institutiile fundamentale ale statului. ”Martea neagra” din decembrie anul trecut i-au urmat o serie de alte episoade. Inca de anul trecut, ICCJ, CSM, chiar si DNA au transmis MJ o serie de amendamente, de modificari. Joi, 6 februarie, presedinta ICCJ, Livia Stanciu, a declarat ca a cerut din timp modificari la NCP, CPP. Cum ”cititi” refuzul de a se fi operat necesarele modificari cerute de cei din sistem?
Cristi Danilet: In vara lui 2012 s-au luat mai multe masuri la limita democratiei, care din punct de vedere politic au fost aspru criticate de institutiile europene si de state cu democratii consolidate, iar din punct de vedere al constitutionalitatii lor au fost infirmate de autoritatile noastre. Practic, statul de drept – adica stabilitatea institutiilor care asigura protejarea drepturilor omului – a fost pus in pericol. Masurile antidemocratice au continuat cu revocarea unor membri ai CSM din primavara lui 2013 (actiune esuata in cele din urma, dar denigrarea inca persista cu sprijinul site-urilor de propaganda intretinute de pseudo-jurnalisti si al televiziunilor acaparate de grupurile de interese obscure), cu intentia de modificare a Constitutiei (activitate netransparenta si incalcand standarde internationale) si au culminat cu actele normative adoptate in „martea neagra” care au vizat pe de o parte consacrarea imunitatii pentru fapte grave a parlamentarilor si ministrilor (initiativa infirmata de CCR), iar pe de alta parte gratierea celor deja condamnati (proiect ramas in asteptare). Acum, se reiau discutiile pe modificarea Constitutiei si pe noile coduri, de abia intrate in vigoare la 1 februarie 2014.
Activitatea legislativa din Romania este caracterizata de mediocritate – legile sunt mult prea multe (doar anul trecut s-au adoptat 380 legi si 120 ordonante de urgenta) si prea des modificate – de exemplu, noile coduri au trecut prin mai multe guverne si parlamente, ceea ce si-au lasat amprenta asupra lor: noul cod civil din 2011 a fost modificat inainte de intrarea in vigoare cam o treime si apoi de inca patru ori in primele sase luni; noile coduri penal si de procedura penala au fost, fiecare, modificare substantial prin legile de punere in aplicare, apoi printr-o Ordonanta de urgenta dupa nicio saptamana de la intrarea in vigoare si deja sunt in dezbatere alte doua proiecte de modificare a lor prin lege. In cursul acestor modificari, au fost introduse mai multe prevederi pe care de abia acum le-am descoperit, dar am vazut cu totii cum cuvantul profesionistilor nu a contat pentru corectarea acelor erori mai inainte de 1 februarie.
Intrarea in vigoare a noului Cod Penal si al celui de Procedura Penala a iscat un val de critici din partea magistratilor, a societatii civile, dar si a jurnalistilor. Am asistat la o declaratie halucinanta din partea premierului ponta (cu p de la plagiat) potrivit careia Codul de Procedura Penala ar tine de ”bucataria interna a Justitiei”, intelegem ca pentru premier CPP este un soi de regulament de ordine interioara. CPP este orice altceva decat un cod de ”bucatarie interna”, iar aprecierea e halucinanta venind de la un fost procuror.
Cristi Danilet: Modificarile majore ale Codului de procedura penala au avut loc vara trecuta. In spatiul public au lipsit dezbaterile cu privire la acestea. Apoi s-a apropiat data de 1 februarie si din nou au lipsit dezbaterile. Sunt noi infractiuni in Codul penal si populatia nu le stie. Sunt noi drepturi si obligatii procedurale pe care justitiabilii nu le cunosc. Nu stiu daca e rea-credinta din partea autoritatilor, dar sigur e lipsa de viziune si de simt practic.
Cand doua legi atat de importante, precum cele doua coduri in materie penala, intra in vigoare, e normal sa fie gasite si deficiente. Pana la urma vorbim de peste 1000 articole noi. Reactia magistratilor a fost una de natura tehnica, axata pe cateva chestiuni de procedura care au fost observate imediat. Acestea sunt importante pentru a efectua in conditii legale urmarirea penala sau judecata, iar de legalitatea lor depinde solutia intr-un caz concret. Ca magistrati, nu putem risca sa incalcam drepturile omului, asa ca pentru prevederile legale trebuie sa fie extrem de clare. Procedura este tot atat de importanta ca si dreptul substantial, nici vorba de „bucatarie interna” – ea e garantia ca cei vinovati sunt trasi la raspundere penala si ca cei nevinovati nu risca asa ceva.
Dar mai sunt si alte chestiuni, de politica penala, si acestea cred eu ca ar fi trebuit discutate anterior alcatuirii codurilor. De exemplu, e justificata reducerea pedepselor pentru infractiuni indreptate contra patrimoniului in conditiile in care numarul acestor infractiuni este in crestere? Sau disparitia infractiunii de vatamare corporala din culpa care a generat leziuni vindecabile in maxim 90 zile, cand accidentele de circulatie in Romania fac ca pe soselele noastre sa fie un adevarat carnagiu si victima sa fie de acum nevoita sa plateasca taxa de timbru pentru a intenta proces civil soferului vinovat? E fireasca reducerea pedepselor pentru coruptie cand acest flagel a cuprins toata Europa? E normala mentinerea unor termene de prescriptie a raspunderii penale? E in regula eliminarea unei cai de atac? E bine ca urmarirea penala sa devina contradictorie la fel ca judecata?
Citeste mai departe pe timisoaraexpress.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!