Efectele revizuirii taxei clawback diferentiata, studiate de Ministerul Sanatatii pe baza unor simulari
Expertii Ministerului Sanatatii si specialistii din industria farmaceutica vor face, saptamâna viitoare, mai multe simulari, pe baza propunerilor ARPIM, privind efectele revizuirii taxei clawback prin introducerea calculului diferentiat.
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, secretarul de stat Adrian Pana si presedintele CNAS, Cristian Busoi, s-au întâlnit, sâmbata, cu reprezentantii Asociatiei Române a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), cu care au discutat despre taxa clawback diferentiata, în contextul introducerii noii liste de medicamente compensate si noua modalitate de calcul a preturilor la medicamente, informeaza MS, într-un comunicat de presa.
În cadrul întâlnirii, ministrul Eugen Nicolaescu a spus ca doreste sa se ajunga cât mai rapid la un acord pentru acceptarea unei taxe clawback care sa acopere financiar noua lista de medicamente compensate si sa fie gasite unei solutii de creare a unui spatiu bugetar necesar pentru acoperirea TVA-ului pe lista de medicamente compensate.
Reprezentantii ARPIM au sustinut ca, în principiu, sunt de acord cu o taxa de clawback diferentiata si au prezentat mai multe propuneri.
Expertii Ministerului Sanatatii si specialistii din industria farmaceutica vor realiza, saptamâna viitoare, mai multe simulari pe baza propunerilor ARPIM, astfel încât noua lista de compensate sa poata intra în vigoare la termenul stabilit, iar impactul pe bugetul aprobat sa fie neutru, a precizat sursa citata.
Conducerea Ministerului Sanatatii a mai convenit cu reprezentantii ARPIM ca, în cadrul întâlnirii care va avea loc saptamâna viitoare, sa analizeze si simularile referitoare la impactul creat pe o noua formula de calcul a pretului la medicamente, astfel încât sa poata fi pregatit în cel mai scurt timp actul normativ.
Ministrul Eugen Nicolaescu a sustinut ca, printr-un dialog constructiv, va putea intra în vigoare noua lista de medicamente compensate, astfel încât pacientii sa aiba acces la tratamente inovative.
Noua lista de medicamente compensate ar trebui sa intre în vigoare la 1 aprilie, odata cu pachetul de servicii medicale de baza.
În prezent, toate companiile farmaceutice platesc catre stat o taxa de clawback care se ridica la aproximativ 14 la suta din cifra de afaceri (adica 14 la suta din totalul vânzarilor companiei). Taxa este platita numai de companiile producatoare de medicamente, însa taxa este calculata inclusiv pentru adaosurile de distributie si de farmacie pe care nu le încaseaza companiile producatoare de medicamente, atrag atentia producatorii de medicamente originale.
Companiile propun ca fiecare, indiferent daca este producatoare de medicamente originale sau generice, sa plateasca o taxa în functie de consumul individual pe care îl determina în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.
Astfel, producatorii si importatorii de medicamente propun actualizarea nivelului de referinta pentru taxa clawback, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, introducerea calculului diferentiat al taxei clawback, bazat pe delimitarea medicamentelor în doua grupe, actualizarea imediata a listei medicamentelor compensate cu noi molecule concomitent cu introducerea unor acorduri pret/volum pentru aceste medicamente, cu buget suplimentar, si eliminarea adaosurilor distribuitorilor si farmaciilor din valoarea contributiei platite de producatori si identificarea unor masuri pentru distribuirea echitabila a poverii fiscale de-a lungul lantului de distributie a medicamentelor.
Asociatiile spun ca formula de calcul propusa autoritatilor este fara risc de crea deficit bugetar.
Presedintele Asociatiei Române a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), Calin Galaseanu, spune ca doi din zece pacienti din România au fost tratati prin contributia producatorilor de medicamente.
„În fiecare an, producatorii de medicamente acopera întreaga diferenta între bugetul alocat de stat pentru medicamente si consumul real generat de necesitatile de tratament ale pacientilor români. Cu alte cuvinte, taxa clawback s-a transformat dintr-o masura de control a bugetului într-o povara fiscala care a dus la crearea unui mediu de business lipsit de transparenta si predictibilitate. Povara este cu atât mai mare cu cât si lista de medicamente compensate si gratuite nu a mai fost actualizata de sase ani, ceea ce înseamna un impact negativ economic si social puternic”, spunea Galaseanu.
El preciza ca producatorii farma au acceptat aceasta taxa, dar problema este modul în care este calculata.
ARPIM cuprinde cele mai importante 28 de companii farmaceutice internationale producatoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizeaza împreuna peste 70 la suta din valoarea pietei farmaceutice românesti. Elvira Gheorghita, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!