Presedintele CSM apreciaza ca sistemul judiciar este in masura sa raspunda provocarilor determinate de intrarea in vigoare a noilor coduri
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, afirma, într-un interviu acordat AGERPRES, ca sistemul judiciar este în continuare subfinantat si sustine ca atacurile la justitie nu trebuie absolutizate ca atac la independenta acesteia.
Seful CSM considera ca sistemul judiciar este în masura sa raspunda provocarilor determinate de intrarea în vigoare a noilor coduri si apreciaza ca reglementarea constitutionala privind numirea procurorului general trebuie revizuita.
AGERPRES: Ati fost ales în functia de presedinte al CSM de aproximativ o luna. Care sunt primele trei prioritati ale mandatului dvs.?
Adrian Bordea: Prerogativele constitutionale ale activitatii CSM reprezinta atât pentru presedintele si vicepresedintele acestuia, cât si pentru ceilalti membri prioritati ale mandatelor lor. Alaturi de functia de garant al independentei justitiei activitatea CSM este determinata de necesitatile sistemului judiciar în atributul de avizare a actelor normative ce reglementeaza sau afecteaza organizarea si functionarea instantelor si parchetelor, precum si elaborarea Regulamentului de ordine interioara, care este prioritara.
Prin proiectul prezentat în 6 ianuarie ne-am stabilit câteva actiuni prioritare precum: pregatirea sistemului pentru intrarea în vigoare a noilor coduri – penal si de procedura penala-, apararea sistemului de ingerinte, lipsa de toleranta la nerespectarea de catre magistrati a actelor normative si ordinii de drept sau colaborarea în continuare cu statele care se implica în sprijinirea sistemului si deruleaza programe de pregatire sau achizitionare de bunuri.
AGERPRES: În prezent, care este cea mai mare problema a sistemului judiciar?
Adrian Bordea: Sistemul judiciar, dar nu singurul domeniu bugetar, este în continuare subfinantat, astfel ca eforturile conjugate ale CSM si Ministerului Justitiei sunt de multe ori fara rezultatele scontate. Aceasta referindu-se la infrastructura instantelor în principal, unde lipsesc birouri, sali de judecata, arhive sau alte spatii de depozitare, dar si la nevoia stringenta de personal auxiliar de specialitate si echipament IT.
Sub aspect profesional, sistemul înca nu a ajuns la aplicarea unitara a legii, cu toate eforturile Înaltei Curti de Casatie si Justitie de unificare jurisprudentiala si învatamântului profesional realizat de Institutul National al Magistraturii. Pe de alta parte, termenele lungi de solutionare a cauzelor reprezinta o vulnerabilitate a sistemului. Consiliul Superior al Magistraturii considera astfel prioritar ca instantele sa devina mai eficiente, sa solutioneze legal si în raport de probele administrate cauzele într-un termen cât mai scurt, acordând preeminenta interesului cetateanului. De altfel, propunerile, înca din primavara anului trecut de evaluare a fiecarei instante/parchet pentru a-i determina contributia în sistem, au determinat elaborarea în ultimele zile a unui proiect de act normativ ce propune desfiintarea a 30 de instante si parchete, urmând ca resursele umane sa fie redistribuite.
AGERPRES: În ultima perioada, au existat din ce în ce mai multe afirmatii care au fost interpretate ca atacuri la adresa justitiei. Se încearca a se pune presiune pe magistrati? Cum actioneaza CSM pentru apararea independentei justitiei si pentru asigurarea impartialitatii si reputatiei magistratilor?
Adrian Bordea: Atacurile împotriva justitiei nu trebuie absolutizate ca atac la independenta acesteia. Sunt uneori critici justificate de care atât CSM, cât si instantele trebuie sa tina seama. Însa, când se constata ca afirmatiile au ca scop denigrarea justitiei sau influentarea magistratilor în defavoarea aplicarii corecte a legii, Consiliul trebuie sa actioneze ferm în vederea apararii independentei, sa atraga atentia asupra necesitatii ordinii de drept, indiferent de persoana. Fenomenul judiciar este strâns legat de ordinea de drept si aceasta determina uneori ca interesele celor ce nu se supun normelor juridice sa aiba reactii virulente, nefondate, la adresa justitiei – este una dintre explicatiile pentru care se produc atacuri nejustificate la solutii pronuntate de instante.
În aceste cazuri, fie ca este sesizata de catre membrii CSM, fie ca se sesizeaza din oficiu, Inspectia Judiciara, dupa verificari prealabile, întocmeste rapoarte prin care sunt expuse încalcari ale independentei justitiei sau reputatiei magistratilor, pe care plenul Consiliului Superior al Magistraturii le confirma sau nu. CSM, prin atributiile de instanta disciplinara, are competenta sanctionarii magistratilor care se abat de la normele juridice, considerându-se ca si în acest mod este aparata independenta sau impartialitatea.
AGERPRES: În prezent, în raport cu celelalte institutii ale statului, se mentine echilibrul puterilor în stat? Este afectata independenta justitiei?
Adrian Bordea: Principalul rol al CSM este garantarea independentei, rol de la care nu se poate eschiva, iar în ultima perioada de timp, activitatea în acest domeniu a fost apreciata de rapoartele MCV. Un raspuns simplu ar fi – independenta justitiei nu este afectata de atacurile provocate de diferite interese contrare ordinii de drept, dar trebuie observata si întarita tinând cont de toate instantele si parchetele din tara.
AGERPRES: În acest an, se intentioneaza revizuirea Constitutiei. Va fi implicat CSM în acest proces?
Adrian Bordea: Procesul de revizuire a Constitutiei reprezinta principala preocupare a CSM în privinta reglementarii statutului magistratului. Comisia parlamentara constituita pentru aceasta a invitat la discutii atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât si asociatiile magistratilor pentru a-si exprima opinii cu privire la aspectele ce vizeaza autoritatea judecatoreasca, asa încât au fost pronuntate puncte de vedere. Este de remarcat si discutia pe care reprezentanti ai Comisiei de la Venetia au avut-o cu membrii CSM în toamna anului trecut.
AGERPRES: Cum vedeti actuala forma? Credeti ca mai trebuie rediscutate anumite capitole?
Adrian Bordea: În general, Legea fundamentala a unui stat trebuie sa fie sintetica si sa lase într-o masura reglementarea specifica a institutiilor legilor speciale. De aceea, în principiu, Constitutia trebuie sa prevada egalitatea puterilor în stat, corolar al statului de drept, independenta justitiei si statutul magistratului care nu poate fi supus decât legii proprii de organizare.
AGERPRES: De câteva zile au intrat în vigoare noile coduri – penal si de procedura penala. Este pregatit sistemul pentru implementare? Exista suficiente resurse umane, financiare, birouri?
Adrian Bordea: Noul Cod de procedura penala si Cod penal sunt subiecte ale discutiilor intense în ultimele cinci luni, Consiliul Superior al Magistraturii, alaturi de Înalta Curte de Casatie si Justitie, organizând întâlniri si participând la conferinte pentru pregatirea sistemului.
Citeste mai departe pe agerpres.ro
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!