Concluzia primului raport european dedicat combaterii coruptiei: Exista o ruptura intre institutiile anti-coruptie si clasa politica
Capitolul despre România confirma concluziile raportului MCV privitor la rolul benefic în combaterea coruptiei al DNA, ANI si Înaltei Curti.
Spre deosebire de rapoartele MCV, care sunt redactate de Secretariatul General al Comisiei Europene, pe baza rapoartelor unor experti independenti, raportul publicat ieri a fost coordonat de Directoratul General pentru Afaceri Interne si redactat în buna masura pe baza studiilor realizate de experti interni. De aici, dificultatile de unificare metodologica si de unificare a standardelor. Cu toate acestea, raportul de ieri scoate în evidenta câteva lucruri importante despre coruptia din România si despre institutiile de combatere a coruptiei. În primul rând, o analiza comparativa ne arata ca România are institutii de combatere a coruptiei si o legislatie mai avansata decât a multor state din Occident. Bunaoara, România pare sa fie singurul stat membru UE în care conflictul de interese este incriminat în Codul Penal si care are o legislatie de control al averilor mult mai severa decât în state membre precum Franta sau Olanda. „Conflictele de interese nu sunt, de regula, incriminate în statele membre. Într-unul dintre statele membre, conflictul de interese este incriminat, desi nu exista înca un track record de puneri sub acuzare încheiate cu succes.” Acel „stat membru” este România. Al doilea lucru extrem de important pe care îl scoate în evidenta acest document, ca si raportul MCV de altfel, este diferenta enorma dintre institutiile anticoruptie si actiunile actorilor politici alesi sau numiti.
Astfel, daca DNA, ANI si Înalta Curte au înregistrat succese semnificative în ultimii ani, Parlamentul, guvernele si autoritatile din administratia centrala si locala sunt principalii generatori de coruptie si principalele forte care trag înapoi România.
În al treilea rând, raportul de ieri risipeste pretentia guvernarii USL ca rapoartele MCV ar fi fost influentate de apartenenta politica a presedintelui José Manuel Barroso si a comisarului pentru Justitie, Viviane Reding, la Partidul Popular. Cecilia Malmström este liberala si provine din grupul liberal, iar raportul publicat ieri are foarte multe puncte de convergenta cu raportul MCV.
România, doua realitati
În privinta cadrului juridic, raportul noteaza ca „acesta a fost în mare masura instituit, inclusiv o serie de masuri recente adoptate în vederea unei reforme a Codului Penal si a Codului de Procedura penala, care urmeaza sa intre în vigoare la începutul anului 2014. Aceste reforme vizeaza perfectionarea cadrului juridic, consolidarea autoritatilor de aplicare a legii si a institutiilor anticoruptie si asigurarea unei eficiente sporite si a unor practici coerente în sistemul judiciar atunci când este vorba de tratarea unor cazuri de coruptie la nivel înalt. Cu toate acestea, câteva dintre initiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013 care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie si al dispozitiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la îndoiala stabilitatea legislatiei actuale si angajamentul politic de a concretiza reformele anticoruptie. Modificarile legislative mentionate anterior au fost declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala a României în ianuarie 2014. Ramân înca alte provocari considerabile, inclusiv privind punerea în aplicare a noilor Coduri. Instabilitatea acestor acte legislative si mai multe probleme juridice identificate de profesionistii din domeniu, care ar putea necesita modificari ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare înainte de intrarea lor în vigoare, creeaza dificultati suplimentare”. Aceste avertismente au fost incluse si în raportul MCV si, cu toate acestea, Victor Ponta a refuzat sa modifice Codurile prin ordonanta de urgenta.
La fel, în ceea ce priveste cadrul institutional: „România a instituit un cadru anticoruptie institutional cuprinzator. Directia Nationala Anticoruptie (DNA), un parchet specializat, este însarcinata cu anchetarea cazurilor de coruptie la nivel înalt. DNA a înregistrat rezultate solide în ceea ce priveste anchetarea cu impartialitate a acuzatiilor de coruptie la nivel înalt. Anchetele desfasurate cu succes în ultimul deceniu au scos la iveala practici de coruptie care implicau înalti politicieni si functionari publici, membri ai sistemului judiciar, functionari responsabili cu aplicarea legii, precum si persoane dintr-o gama larga de sectoare: transporturile, infrastructura, sanatatea, industriile extractive, sectorul energetic, agricultura, sportul etc. Multa vreme, sistemul judiciar a fost mai putin eficient în combaterea coruptiei la nivel înalt. În ultimii ani s-a observat o schimbare; Înalta Curte de Casatie si Justitie, în special, a instituit un exemplu printr-o eficienta din ce în ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de coruptie.(…). Agentia Nationala de Integritate (ANI) verifica conflictele de interese, situatiile de incompatibilitate si averile personale ale functionarilor publici. De la crearea sa în 2008, ANI a obtinut în general rezultate bune. În ultimii cinci ani, rata de confirmare a deciziilor ANI în situatiile de incompatibilitate, precum si a deciziilor administrative în situatiile de conflict de interese, a depasit 80%. În urma deciziilor ANI, au fost confiscate, pe baza unor hotarâri judecatoresti definitive, averi personale nejustificate în valoare de peste 1 milion EUR. Totusi, actiunile ulterioare deciziilor ANI s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu dificultati semnificative. Vointa politica de a sustine independenta, stabilitatea si capacitatea institutiilor anticoruptie si a sistemului judiciar nu a fost constanta de-a lungul timpului”. Din nou, aceeasi ruptura dintre institutiile anti-coruptie si clasa politica.
Citeste mai departe pe romanialibera.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!