APADOR-CH sustine ca modificarea noului Cod de procedura penala trebuie sa se faca prin lege si nu prin ordonanta de urgenta
APADOR-CH sustine ca în proiectul de OUG pentru modificarea Codului de procedura penala sunt „grave erori”, cum ar fi supravegherea persoanelor care doar sunt banuite ca vor savârsi o infractiune, si ca astfel de modificari nu ar trebui facute prin Ordonanta de urgenta, ci prin lege.
Reprezentantii Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) arata, într-un comunicat de presa remis luni agentiei MEDIAFAX, ca modificarile ce ar urma sa fie aduse noului Cod de procedura penala ar trebui sa fie facute printr-un proiect de lege, pentru a se respecta calea constitutionale.
APADOR-CH considera ca, prin modificarea codurilor în materie penala, „Guvernul vrea sa pedepseasca infractiunile înainte de a fi comise”.
„Proiectul de ordonanta elaborat în graba de Ministerul Justitiei, la finele saptamânii trecute, la presiunea societatii civile, demonstreaza înca o data ca modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura penala nu trebuie sa se faca pe genunchi, deoarece asta risca sa arunce în haos functionarea normala a procesului de justitie si sa faca mai mult rau decât sa repare ceea ce s-a stricat prin intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a noilor Coduri”, sustin reprezentantii APADOR-CH.
Potrivit acestora, în proiectul de ordonanta de urgenta exista „grave erori”, cum ar fi cercetarea penala a unor infractiuni înainte ca acestea sa fie înfaptuite sau supravegherea persoanelor care nu au savârsit o infractiune, ci doar sunt banuite ca o vor savârsi, într-un viitor nedeterminat.
Reprezentantii APADOR-CH considera ca printr-o ordonanta de urgenta nu poate fi reglementat, „nici macar partial”, regimul supravegherii persoanelor, întrucât prin supraveghere este afectat dreptul la viata intima, familiala si privata, prevazut în Constitutie.
ONG-ul mentioneaza ca prin modificarea articolului 305 alineatul 1 din Codul de procedura penala este introdusa posibilitatea de începere a urmaririi penale „chiar mai înainte de comiterea unei fapte penale, deci doar pentru pregatirea comiterii unei fapte penale”.
„Singura explicatie si consecinta a acestei modificari, asa cum rezulta si din dezbaterea publica intensa din aceste zile, este ca, deoarece supravegherea nu poate fi dispusa decât dupa începerea urmaririi penale, s-a extins în mod exagerat si nepermis posibilitatea de a începe urmarirea penala. Astfel, de la situatia normala în care urmarirea penala se începe dupa savârsirea unei fapte penale (în forma consumata sau ca tentativa), s-a ajuns acum la prevederea posibilitatii de începere a urmaririi penale mai înainte de savârsirea unei fapte penale”, mai arata reprezentantii asociatiei. Otilia Ciocan, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!