Consultanta = publicitate?
Hotarârea Uniunii Nationale a Barourilor din România nr. 853/2013, publicata recent în Monitorul Oficial îngradeste liberul acces la informatiile publice, interzicând avocatilor sa comunice presei orice fel de informatii, sub pretextul ca si-ar face reclama.
Potrivit art. 244, alin. (2), nu este permisa utilizarea urmatoarelor forme de publicitate: „Acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum si prin orice alt mijloc de comunicare în masa, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu exceptia publicatiilor care contin o rubrica de consultanta juridica”, si nici „incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora”.
De asemenea, noul articol, 2491, prevede ca mjloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama în scopul dobândirii de clientela. „Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise mentiunile autolaudative sau comparative, nominalizarea clientilor din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicata, informatiile privind realizarile de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale (…)”.
Nerespectarea prevederilor hotarârii UNBR constituie abatere disciplinara grava si se poate solda cu interdictia de a mai profesa.
Declaratiile în media sunt interzise
Altfel spus, UNBR – care se considera stat în stat – interzice avocatilor sa explice cetatenilor modificarile aduse legislatiei în vigoare (spre exemplu impactul pe care-l vor avea noile Coduri Penale), pe principiul ca ar face consultanta, ceea ce ar echivala cu publicitatea…
Din acelasi motiv, opinia publica nu are voie sa afle care este cifra de afaceri a unei Case de avocatura (desi aceste informatii sunt publice, odata ce se regasesc în informatiile postate pe site-ul Ministerului Finantelor), dar nici faptul ca o Casa de avocatura initiaza un proces colectiv – lucru care i-ar interesa direct pe o mare parte dintre românii nemultumiti de comisioanele abuzive ale bancilor sau de recuperarea timbrului de mediu sau al taxei de poluare.
De departe cel mai grav lucru este faptul ca populatia va fi informata partial, doar de acuzare, respectiv Parchetele (care sunt obligate sa comunice presei când s-a început urmarirea penala fata de o persoana publica sau a fost trimisa în judecata), neavând posibilitatea de a cunoaste si opinia apararii.
Sub protectia anonimatului, de teama de a nu fi exclusi din Barou, avocatii contactati de Curierul National considera ca prin intrarea în vigoare a acestei hotarâri se îngradeste liberul acces la informatia publica si se încalca drepturile omului.
Piperea: Parca ne întoarcem în anii 1990 – 1995
Singurul avocat care a raspuns solicitarilor noastre necerându-ne sa nu-i divulgam numele a fost prof. univ. dr. Gheorghe Piperea. „Unele dintre textele cuprinse în hotarâre sunt redactate intuitu personae, vizând personal unii avocati, respectiv unele case de avocatura. Generic, se poate spune ca aceste norme ne arunca înapoi, în timp, în anii 1990 – 1995, când numai 2-3 firme aveau „dreptul” de a practica avocatura de tip american. Daca în anii ’90 accesul pe piata avocaturii de afaceri era restrâns din inertia unor politici mostenite de dinainte de 1989, în 2014 restrângerea opereaza din vointa organelor de conducere a profesiei de avocat, care condamna, în mod voalat, avocatura „mercantila”. Avocatura pe care UNBR o califica voalat drept „mercantila” va exista în continuare, însa numai pentru cei haraziti. Aspirantii pe acest segment al pietei de avocatura, guvernata de regulile dreptului concurentei potrivit unei jurisprudente constante a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, îsi vad sansele reduse spre zero de a accede, întrucât li se confisca singurele arme pe care le aveau la îndemâna pentru a lupta împotriva „consacratilor”. Nu cred ca pot exista afaceri fara avocati de afaceri, asa cum nu exista avocat de afaceri fara o reclama adecvata, de afaceri”, a spus Piperea.
Se încalca dreptul concurentei
„Suprareglementarea se poate transforma în contrareglementare, respectiv într-o încalcare a dreptului concurentei, prin restrângerea accesului pe piata avocaturii de afaceri a unor avocati sub pretextul protectiei care trebuie acordata imaginii profesiei, respectiv principiilor care o guverneaza. Nu mai putem concura cu avocatii europeni si, mai ales, nu mai putem concura cu cei anglo-americani. (…) Ca în orice domeniu, si în avocatura exista concurenta. Ea trebuie încurajata, nu restrictionata. Altfel, de unde calitate? De unde protejarea intereselor clientului si asigurarea pentru acesta a posibilitatii de a alege si de a nu fi silit sa se îndrepte catre aceiasi vesnici prestatori de servicii activând pe o piata de tip oligopol?”, a mai spus Piperea.
Populatia nu trebuie informata în privinta drepturilor pe care le are?
Subliniind ca una dintre principalele atributii ale UNBR este protejarea profesiei de avocat, nu inhibarea ei, Piperea s-a referit în mod special la prevederile art. 244 alin. (2), care incrimineaza „incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora”.
„Se poate sesiza o legatura între acest text si racolarea clientelei, respectiv interdictia de a acorda consultanta juridica prin mijloace de comunicare în masa (radio/tv). Astfel se aduce atingere uneia dintre valorile pe care le apara avocatul – art. 2 alin. (2) din Legea avocaturii: „Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului”. Adaptat la societatea de acum, este anacronic sa impui avocatului sa promoveze si sa apere drepturi, libertati etc. exclusiv prin întâlniri individuale, doar daca i se solicita serviciile. (…) Orice dezbatere publica (în special radio/tv) la care va participa un avocat, dezbatere în care condamna încalcarea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale unor persoane nedeterminate (spre ex., prin care critica bancile pentru ca includ clauze abuzive în contracte, prin care explica publicului efectele negative ale întelegerilor anticoncurentiale în care sunt implicate corporatiile si pe care nejuristii nu le pot întelege cu usurinta etc.) va fi calificata drept incitare publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict?”, a declarat Piperea pentru Curierul National, exprimându-si temerea ca prin noul statut se modifica Legea avocaturii, „adica promovarea si apararea drepturilor omului”.
Procesele sunt sau nu publice?
„Daca interzici prin statut un asemenea tip de promovare, nu cumva modifici legea prin statut? Oare procesele nu sunt publice? Vom câstiga procese în tacere, vom fi obligati sa tacem, desi unul sau mai multe succese contra celor care abuzeaza de puterea lor economica sau politica are cel mai puternic efect desuasiv, inhibitoriu. Cui lasam educarea cetatenilor în spiritul dreptului si promovarea precedentului judiciar?”, a încheiat Piperea. Afrodita Cicovschi, curierulnational.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!