Ministerul Justitiei – Pachetul reformei penale
Ministerul Justitiei a publicat pe site-ul institutiei, pachetul de legi in materie penala, care vor fi implementate incepand cu 1 februarie 2014.
Prezentam mai jos comunicatul Ministerului Justitiei integral:
Ministerul Justitiei – Pachetul reformei penaleLa data de 1 februarie 2014 va intra în vigoare un pachet de sapte legi în materie penala si procesual penala – pachetul reformei penale, a carui elaborare si adoptare a constituit o continuare fireasca a efortului societatii românesti de reformare, început prin adoptarea si implementarea noilor coduri civil si de procedura civila.
Astfel, subsecvent adoptarii celor mai importante acte normative din cuprinsul pachetului, respectiv noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) si noul Codul de procedura penala (Legea nr. 135/2010), au fost adoptate alte cinci legi organice în materie penala, procesual penala si executional penala, menite sa completeze amplul proces de reforma în acest domeniu:
– Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;
– Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune;
– Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
– Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
– Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale.
Prin adoptarea noului Cod penal au fost introduse o serie de institutii noi în sistemul legislativ national, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificari importante institutiilor deja existente în reglementarea anterioara:
– a fost introdusa institutia zilelor-amenda în ceea ce priveste pedeapsa amenzii, amenda devenind o alternativa viabila la pedeapsa închisorii, putând fi dispusa în mai multe situatii fata de reglementarea anterioara, uneori chiar cumulativ cu pedeapsa închisorii;
– au fost introduse noi modalitati alternative la executarea pedepsei în regim de detentie, precum renuntarea la pedeapsa, amânarea pronuntarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;
– s-a realizat reducerea unor pedepse, coroborata cu o mai buna individualizare a acestora;
– s-a agravat regimul sanctionator al concursului de infractiuni si al recidivei (spre exemplu, în caz de concurs de infractiuni, în privinta pedepsei principale, se aplica sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu si fix);
– au fost reglementate numai masuri educative pentru minori;
– s-a realizat extinderea si eficientizarea pedepsei amenzii penale;
– au fost introduse noi pedepse complementare constând în: interzicerea dreptului de a se apropia de locuinta, locul de munca, scoala sau alte locuri unde victima desfasoara activitati sociale, în conditiile stabilite de instanta de judecata;
– a fost regândit si redimensionat rolul serviciilor de probatiune, pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalitati de executare, acestea urmând a avea o interventie activa si atributii sporite.
Noul Cod de procedura penala confera, pe de o parte, un cadru procesual-penal modern, apt sa asigure eficienta si celeritate procedurilor judiciare penale, iar pe de alta parte, asigura transpunerea în dreptul intern a actelor comunitare în materie.
Astfel:
– au fost introduseproceduri suple si eficiente, ce vor permite desfasurarea anchetelor cu celeritate, dar si cu garantarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale;
– au fost reglementate principiile fundamentale ale procesului penal, introducându-se o serie de principii noi, precum dreptul la un proces echitabil desfasurat într-un termen rezonabil, principiul separarii functiilor judiciare în procesul penal, principiul obligativitatii actiunii penale strâns legat de cel subsidiar al oportunitatii, principiul non bis in idem, dreptul la libertate si siguranta si principiul loialitatii în obtinerea probelor;
– institutiile noi ale judecatorului de drepturi si libertati si judecatorului de camera preliminara sunt menite a valoriza drepturile fundamentale ale omului si principiul legalitatii;
– a fost reglementata o noua masura preventiva, arestul la domiciliu, în vederea extinderii posibilitatilor de individualizare a masurilor preventive;
– au fost facute modificari de substanta în materia cailor extraordinare de atac. Ca urmare a acestor modificari, recursul în casatie devine o cale extraordinara de atac, exercitata doar în cazuri exceptionale, numai pentru motive de nelegalitate;
– au fost cuprinse elementele recent adoptate la nivelul Uniunii Europene ?i a fost creata o procedura penala eficienta si rapida, care sa permita respectarea cerintelor CEDO;
– practica judiciara unitara este asigurata prin intermediul recursului în interesul legii si al unei institutii noi, sesizarea înaltei Curti de Casatie si Justitie în vederea pronuntarii unei hotarâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
– a fost consolidat rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie ca instanta de casatie;
– a fost introdusa institu?ia acordului de recunoastere a vinovatiei;
– au fost reglementate proceduri speciale menite a asigura accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale mai simple, avându-se în vedere accelerarea procedurii, pentru asigurarea celeritatii solutionarii cauzelor.
Intrarea în vigoare a codurilor penale reprezinta îndeplinirea angajamentului României fata de Uniunea Europeana, în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. De altfel, înca din iulie 2009, Comisia Europeana recomanda intrarea rapida în vigoare a celor patru coduri, o mentiune expresa privind data de 1 februarie 2014 pentru codurile penale regasindu – se si în raportul publicat la începutul anului trecut.
Elaborarea codurilor si pregatirea profesionala a magistratilor pentru intrarea în vigoare a noilor reglementari a necesitat, în ultima perioada, eforturi sustinute si un dialog interinstitutional permanent pentru identificarea celor mai bune solutii, astfel încât noul cadru legislativ în materie penala, procesual penala si executional penala sa fie unul modern, în acord cu standardele europene si internationale în materie.
Ministerul Justitiei va continua dialogul cu reprezentantii sistemului judiciar, pentru a asigura resursele necesare derularii procesului de implementare, în cele mai bune conditii.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!