DNA: Prin intrarea în vigoare a prevederilor noilor Coduri exista riscul ca eficienta investigatiilor în cauzele de coruptie sa fie semnificativ diminuata
Directia Nationala Anticoruptie arata, într-un comunicat de presa, ca prin intrarea în vigoare a prevederilor Noului Cod Penal si ale Noului Cod de Procedura Penala la data de 1 februarie 2014, în forma actuala, exista un risc major ca eficienta investigatiilor în cauzele de coruptie sa fie semnificativ diminuata.
Sunt date mai multe exemple în acest sens:
1. Intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuala ar înlatura raspunderea penala a unor persoane acuzate de savârsirea infractiunii de înselaciune care a produs consecinte deosebit de grave.
Faptele mentionate sunt sanctionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescriptie a raspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
Având în vedere ca multe înselaciuni comise în dauna statului, precum cele savârsite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate dupa multi ani de la savârsire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la raspundere a autorilor unor asemenea fapte.
Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în aceasta forma chiar pentru o singura zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect.
Din estimarile Directiei Nationale Anticoruptie, 12 cauze aflate pe rolul instantelor sunt în situatia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micsorarii limitelor de pedeapsa reglementate de noul cod. Totodata, în 64 de cauze aflate în curs de urmarire penala la Directia Nationala Anticoruptie urmeaza sa se împlineasca termenul de prescriptie a raspunderii penale din acelasi motiv.
Totodata, persoanele condamnate definitiv pentru infractiuni de înselaciune cu consecinte deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile si de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.
2. Dispozitiile referitoare la efectuarea urmaririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie sa îi fie adusa la cunostinta suspectului aceasta calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigatie.
Reglementarea a fost criticata de catre practicieni întrucât poate fi interpretata în sensul ca persoana cercetata devine suspect si trebuie anuntata în momentul în care exista indicii rezonabile ca a savârsit o infractiune, ceea lipseste de eficienta metode de investigatie precum interceptarea comunicatiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.
3. Prevederile noului Cod de procedura penala lipsesc de eficienta corpul de specialisti care functioneaza în cadrul organelor de urmarire penala, în conditiile în care rapoartele de constatare întocmite de acestia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiza.
Astfel, dupa întocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de catre inculpat.
Noua reglementare încalca principiul constitutional potrivit caruia judecatorul sau procurorul administreaza probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevarului, instituind obligatia de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicita acest lucru.
În acest mod, se creeaza premisa tergiversarii cauzelor complexe, prin administrarea automata a unui mijloc de proba costisitor si care presupune un timp îndelungat, fara a fi asigurate resurse corespunzatoare în bugetul organelor judiciare.
4. Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la masurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi si care sunt în curs si nu reglementeaza situatia persoanelor împotriva carora s-a dispus începerea urmaririi penale potrivit vechilor dispozitii, ceea ce va genera dificultati de interpretare în practica.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuita cu institutia supravegherii tehnice, iar regimul interceptarilor efectuate pâna în prezent în raport cu noua institutie nu este suficient reglementat.
Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA si DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justitiei în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea initierii unui act normativ care sa modifice prevederile care pot sa genereze obstacole în combaterea faptelor de coruptie.
Pâna în acest moment, Directia Nationala Anticoruptie nu a primit un raspuns oficial cu privire la propunerile formulate, se arata într-un comunicat de presa. legalmagazin.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!