Redeventele la petrol si gaze naturale vor fi renegociate anul acesta

 

În acest an, Guvernul poate sa renegocieze taxele pe care le va percepe de la Petrom, dar si de la alte companii din domeniul extractiv, iar fortele implicate atrag atentia asupra mizei uriase a redeventelor, mai ales înaintea alegerilor.

platforma marinaÎn 2014 expira perioada de zece ani în care statul se obliga sa nu creasca redeventele la petrol si gaze. Nivelul redeventelor este în prezent de 3,5% pâna la 13%, în functie de productia fiecarui zacamânt. Aceste procente au fost blocate prin contractul de privatizare a Petrom din 2004, iar acum revenirea asupra lor încinge spiritele.

Fondul Proprietatea, spre exemplu, se alatura Ambasadei SUA si cere Departamentului pentru Energie si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sa faca public proiectul de lege privind stabilirea redeventelor la petrol si gaze.

Petentii cer sa se organizeze dezbateri cu societatile din domeniu si cu societatea civila, pentru a preveni ca aceasta sa devina tema de campanie înaintea alegerilor prezidentiale si a evita astfel posibile miscari de strada, asa cum au avut loc anul trecut împotriva proiectului minier de la Rosia Montana si împotriva gazelor de sist.

Liderii investitorilor cer transparenta

„N-am vazut nici macar o propunere oficiala si devine o problema din ce în ce mai importanta. Redeventele ar trebui sa fie ultimul lucru într-o campanie politica. Ideal ar fi ca proiectul sa fie pus în agenda politica mult înainte de alegerile prezidentiale“, a declarat, pentru „Adevarul“, Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea.

El este direct interesat de evolutia discutiilor, deoarece este actionar minoritar în cadrul Petrom, cu18,9%, si Romgaz, cu 14,9%.

Saptamâna trecuta, Duane Butcher, însarcinatul cu afaceri al SUA în România, cerea si el transparenta în consultarile privind redeventele. „Suntem pregatiti sa colaboram cu Guvernul pentru a ajuta la conturarea unui plan pentru efectuarea de consultari transparente, care sa includa toate partile, pe tema redeventelor pentru petrol si gaze“, potrivit discursului sustinut de Butcher.

Între buget si independenta energetica

Nivelul mic al redeventelor a fost în centrul mai multor scandaluri în ultimii ani. Petrom varsa anual din redevente în jur de 800 de milioane de lei la buget, iar Romgaz în jur de 200 de milioane de lei. În total, redeventele din petrol si gaze însumeaza circa 250 de milioane de euro, adica o medie de doar 7% din valoarea productiei.

„Este foarte important, este o decizie care va afecta investitiile în România în sectorul de explorare si productie pe urmatorii 10-15 ani“, a reiterat Konieczny. „Din ce vedem în toate studiile, România are toate sansele sa devina independenta energetic, ba chiar un exportator net, ceea ce o va diferentia semnificativ fata de restul statelor est-europene“, a mai continuat el.

Întrebat daca prefera redevente mici (care ar genera în continuare profituri substantiale pentru companiile în care Fondul este actionar), Konieczny a spus ca prefera „redevente rezonabile si predictibile“.

Ce variante au oficialii

Redeventele platite de catre Petrom statului român s-ar putea tripla începând cu anul 2015, de la un nivel mediu de 7,5% din valoarea productiei pâna la o medie de 22,5%, potrivit unui raport întocmit de Erste Research în luna decembrie 2013.

O alta varianta, mentionata în prospectul de listare al Romgaz, ar fi cresterea redeventelor la petrol si gaze cu 25%-40%.

Pe de alta parte, Constantin Nita, ministrul delegat pentru Energie, anunta la începutul anului trecut ca este necesar ca redeventele pentru productia de petrol si gaze sa creasca si sa ajunga la nivelul din Uniunea Europeana, „undeva la 20%-30%“.

Premierul Victor Ponta anunta, însa, ca ar putea exista si un „regim stimulativ“, ceea ce înseamna ca gazele de sist si extractia din Marea Neagra ar putea beneficia de niveluri mai mici. De asemenea, Ponta a cerut înfiintarea unui fond în care sa se verse redeventele, pe modelul celui din Norvegia.

Pe lânga Petrom si Romgaz, de nivelul viitor al redeventelor depinde si activitatea altor societati. Exxon si Petrom au anuntat în 2012 o descoperire semnificativa de gaze în Marea Neagra, estimarile preliminare plasând zacamântul de gaze naturale la 42-84 de miliarde de metri cubi. De asemenea, Lukoil detine o serie de zacaminte în Marea Neagra, Chevron exploreaza solul în Vaslui si Dobrogea dupa gaze de sist, iar Gazprom si MOL cauta hidrocarburi în vestul tarii.

Cât platesc firmele din alte tari

Redeventa este o taxa perceputa companiilor care folosesc resursele din subsol ale statului si se calculeaza la valoarea productiei. Media platita în tara noastra pentru petrol si gaze este în prezent de 7%, însa în statele occidentale aceasta este mult mai mare.

În Marea Britanie, statul aplica o taxa pe veniturile din petrol de 50%, plus o taxa suplimentara de 32%. Exista, însa, un sistem de deduceri care fac ca, efectiv, taxarea sa fie la 15%, potrivit unui studiu din luna septembrie al PricewaterhouseCoopers.

În Danemarca, exista o taxa nominala de 52%, însa nivelul efectiv este 18%.

În fine, în Italia (stat cu care ne asemanam datorita structurii zacamintelor, cu un grad de epuizare ridicat), grupul petrolier Eni a platit în 2012 o redeventa de 8%. Diferenta o constituie faptul ca impozitul pe profit este de 27,5% în Italia, la care se adauga o taxa regionala de 3,9%. În România, cota unica este de 16%.

Dar sistemul cu redevente nu este unic. Tarile arabe folosesc împartirea productiei, în care investitorul îsi asuma riscurile, iar statul primeste o cota parte din productie dupa ce compania petroliera îsi recupereaza investitiile. Statul preia chiar si 70% din productia zacamântului, în cazul celor foarte mari. Un al treilea mare sistem este cel bazat pe contracte de servicii, folosit în Mexic si Iran. Daniel Ionascu, adevarul.ro

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie