Este necesara o lege a lobby-ului in Romania?
Pe plan local, lobby-ul este vazut în opinia publica ca trafic de influenta. Expertii din domeniu afirma ca, în prezent, Justitia nu are nicio dificultate în a face diferenta între cele doua. Legea lobby-ului ar trebui sa sporeasca transparenta actului decizional si sa reglementeze activitatea lobbistilor
Legea lobby-ului trebuia supusa votului în luna decembrie a anului trecut, însa a fost întoarsa de la vot de catre presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, dupa ce a primit numeroase telefoane din partea grupurilor de interes. Legea a reintrat în dezbatere în Comisia Juridica a Camerei Deputatilor urmând a fi îmbunatatita, deoarece, potrivit lui Zgonea, grupurile de interes considera ca forma propusa de Constantin Nita ameteste si mai mult lucrurile.
„Când Bogdan Ciuca (presedintele Comisiei juridice a Camerei – n.r.) m-a întrebat de ce vreau sa promovez Legea lobby-ului si în ce forma, i-am zis în orice forma, important este sa dam acest semnal. Si de la opt dimineata pâna la ora zece, înaintea sedintei în care trebuia votata, am primit atâtea telefoane, de la câte si de la câte asociatii si grupuri de interese, încât am retras-o de pe ordinea de zi. Legea lobby-ului, initiata de deputatul Nita, ministrul Nita este perfectibila. Astept de la companiile interesate sa vina la Parlament, sa ne asezam toti la masa si sa gasim cea mai buna solutie”, a declarat Zgonea, într-o conferinta de presa pe tema promovarii legii lobby-ului.
Valeriu Zgonea a mai spus ca România are nevoie de o lege care sa reglementeze domeniul lobby-ului si ca parlamentarii nu pot face acest lucru singuri, fara asociatiile interesate. „Scopul nostru a fost acela de a atrage atentia ca România are nevoie azi de mai multa transparenta în zona procesului legislativ si ca o lege a lobby-ului, un registru de interese sunt importante, dar nu putem sa luam aceasta decizie singuri”, a spus Zgonea.
Prezent la aceeasi conferinta, europarlamentarul PNL Adina Valean a declarat ca este „absolut esential” ca forma finala a unei legi sa fie rezultatul unui „dialog permanent si aplicat cu cei pe care legea respectiva îi vizeaza si sa amendeze un proiect cu argumente”. „În final, în Parlament vor fi reprezentate toate punctele de vedere”, a explicat Adina Valean, subliniind ca lobby-ul poate înlesni dialogul între grupurile de interese si decident.
De ce nu este nevoie de aceasta lege?
Prezent la eveniment, Ionut Sibian, membru în Comitetul Economic si Social European, a afirmat ca adoptarea unei legi a lobby-ului în România nu ar face altceva decât sa suprareglementeze un domeniu care este reglementat la nivel european de UE si OECD. „Totodata, daca Legea 52/2003, Legea Transparentei ar fi aplicata corect, atunci nu am mai discuta acum de necesitatea unei legi a lobby-ului”, a completat reprezentantul ONG-urilor, care sunt de parere ca, prezent la eveniment, Codru Vrabie, presedintele Asociatiei EPAS, a explicat ca nu este nevoie de legea lobby-ului în România. „Când propui o lege prima întrebare care ti-o pui este: „De ce?”. Aceasta întrebare cere explicatie atât pentru motivul, cât si pentru scopul unei legi. Uitându-ne la motivele si la scopul acestui proiect legislativ ne dam seama ca legea este degeaba”, a afirmat Vrabie. Acesta a mai spus ca lobby-ul are nevoie doar de autoreglementare. Acesta a mai afirmat ca legea lobby-ului va permite celor care exercita trafic de influenta sa se ascunda sub umbrela unor activitati de lobby pentru a-si impune un interes.
Valeriu Zgonea a mai spus ca este nevoie de lege pentru a se delimita si mai bine activitatea de lobby de traficul de influenta, limita dintre cele doua fiind foarte sensibila si ca de obicei cele doua sunt confundate.
Avocatul Liviu Fatu, de la firma Fatu Law Firm, a explicat ca nu este cazul, deoarece în prezent în justitie nu exista cazuri în care cineva care face lobby sa fi fost acuzat de trafic de influenta. „De când sunt avocat nu am auzit de un asemenea caz. Justitia nu are nicio problema în a face diferenta dintre lobby si trafic de influenta. Atât timp cât îti reprezinti interesele prin mijloace permise de lege, înseamna ca faci lobby. În cazul în care apelezi la X care îl cunoaste pe Y pentru a-ti rezolva o problema, atunci faci trafic de influenta”, a explicat Fatu, sustinând ideea ca nu este nevoie de o lege care sa reglementeze activitatea de lobby din România. În plus, acesta a scos în evidenta si o parte din deficientele proiectului de lege care impune anumite limitari, cum ar fi obligativitatea de a avea cetatenia româna pentru a desfasura activitati de lobby pe plan local, obligativitatea de a fi lobbist pentru a deschide o firma de profil, limitari ce contravin directivelor europene.
Florea: Legea în forma actuala ne scoate de pe piata
Laura Florea, presedintele Asociatiei Registrul Român de Lobby, a declarat, la finalul conferintei ca legea lobby-ului în forma care a fost propusa se refera la o categorie foarte restrânsa, cea a lobbyistilor de meserie si nu pune problema intereselor tuturor celor care se ocupa cu influentarea deciziilor.
„În aceasta forma, în care definitia lobbistilor este una restrânsa, carora le faceti un cod profesional, un Barou al lobbistilor, pe noi ne scoate din piata. As vrea sa retineti aceasta concluzie foarte dura: noi, în câteva luni, noi disparem din piata ori intram în subteran”, a spus aceasta, adresându-se presedintelui Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, Bogdan Ciuca. Adrian Ungureanu, curierulnational.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!