Drepturile membrilor familiei cu privire la participarea in mod obisnuit la activitatea desfasurata de intreprinderea individuala sau persoana fizica autorizata
Prin completarile aduse recent la O.U.G. nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale, tilularii au obligatia de a solicita înscrierea în registrul comertului a mentiunilor privind participarea în mod obisnuit a sotiei/sotului la activitatea desfasurata de întreprinderea individuala/persoana fizica autorizata, pe baza declaratiei pe propria raspundere si a certificatului de casatorie.
Modificarile aduse prin Legea nr. 4/2014, publicata în Monitorul Oficial nr. 15/2014, au fost deja comentate pe LegeStart. Ceea ce semnalam de data aceasta este completarea adusa prin articol separat al legii de modificare si care precizeaza: „Prezenta lege transpune în legislatia nationala prevederile art. 2 din Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalitatii de tratament între barbatii si femeile care desfasoara o activitate independenta si de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 180 din 15 iulie 2010”.
Credem ca nu este lipsit de interes de semnalat, aici, câteva din reperele esentiale ale directivei, principii aplicabile nu numai într-o reglementare ca cea de fata.
Domeniul de aplicare
Directiva se aplica pentru:
– lucratorii independenti, anume toate persoanele care exercita o activitate lucrativa pe cont propriu, în conditiile prevazute de dreptul intern;
– sotiile/sotii lucratorilor independenti sau, atunci când si în masura în care sunt recunoscute/recunoscuti de dreptul intern, partenerele/partenerii de viata ale/ai lucratorilor independenti care nu sunt salariate/salariati sau asociate/asociati la întreprindere, în cazul în care acestea/acestia, în conditiile prevazute de dreptul intern, participa în mod obisnuit la activitatea lucratorului independent si îndeplinesc fie aceleasi sarcini, fie sarcini complementare.
Principiul egalitatii de tratament
În sensul Directivei, principiul egalitatii de tratament înseamna ca nu trebuie sa existe niciun fel de discriminare pe motive de sex în sectorul public sau privat, în mod direct sau indirect, de exemplu cu privire la constituirea, echiparea sau extinderea unei întreprinderi sau începerea sau extinderea oricarei alte forme de activitate independenta.
Statele membre pot sa mentina sau sa adopte masuri pentru a asigura în mod concret o deplina egalitate între barbati si femei în viata profesionala, de exemplu în vederea promovarii initiativelor antreprenoriatului în rândul femeilor.
Constituirea unei societati
Fara a aduce atingere conditiilor specifice de acces la anumite activitati care se aplica în mod egal ambelor sexe, statele membre trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca acele conditii de constituire a unei societati între soti sau parteneri de viata, atunci când si în masura în care acestia sunt recunoscuti de dreptul intern, nu sunt mai restrictive decât conditiile de constituire a unei societati între alte persoane. Am facut aceasta subliniere ca fiind cazul cel mai apropiat de reglementarile aduse de legea pe care am semnalat-o în introducerea acestui material.
Protectia sociala
În cazul în care într-un stat membru exista un sistem de protectie sociala pentru lucratorii independenti, respectivul stat membru ia masurile necesare, astfel încât sa poata beneficia de o protectie sociala, în conformitate cu dreptul intern si sotiile/sotii si partenerii de viata lucratorilor independenti sau, atunci când si în masura în care sunt recunoscute/recunoscuti de dreptul intern, partenerele/partenerii de viata ale/ai lucratorilor independenti care nu sunt salariate/salariati sau asociate/asociati la întreprindere, în cazul în care acestea/acestia, în conditiile prevazute de dreptul intern, participa în mod obisnuit la activitatea lucratorului independent si îndeplinesc fie aceleasi sarcini, fie sarcini complementare.
Este la latitudinea autoritatilor nationale de a decide daca aceasta forma de protectie sociala este pusa în aplicare pe o baza voluntara sau în mod obligatoriu.
Apararea drepturilor
Este obligatoriu ca în statele membre sa existe proceduri judiciare sau administrative, inclusiv, în cazul în care statele membre considera adecvat, proceduri de conciliere, pentru punerea în aplicare a obligatiilor prevazute de directiva, pentru toate persoanele care considera ca au suferit pierderi sau prejudicii drept consecinta a neaplicarii principiului egalitatii de tratament acestora, chiar si dupa încetarea relatiilor în cadrul carora se sustine ca a aparut discriminarea.
Asociatiile, organizatiile sau alte entitati juridice, care în conformitate cu criteriile stabilite de legislatia lor nationala au interesul legitim de a veghea la respectarea dispozitiilor directivei pot angaja, în numele sau în sprijinul reclamantului, cu aprobarea acestuia, orice procedura judiciara si/sau administrativa prevazuta pentru a determina respectarea obligatiilor rezultând din directiva.
În ordinea juridica interna trebuie sa fie adoptate masurile necesare pentru a asigura o indemnizatie sau o despagubire reala si efectiva, în conditiile stabilite de statele membre, pentru prejudiciul suferit de o persoana în urma unei discriminari pe considerente legate de sex, indemnizatie sau despagubire care sa aiba caracter disuasiv si proportional în raport cu dauna suferita. Aceasta indemnizatie sau despagubire nu poate fi limitata prin stabilirea unei limite superioare prealabile.
Nivelul de protectie
Statele membre pot adopta sau mentine dispozitii mai favorabile pentru protectia principiului egalitatii de tratament între femei si barbati decât cele prevazute de prezenta directiva.
Punerea în aplicare a prezentei directive nu poate în niciun caz sa constituie un motiv de reducere a nivelului de protectie împotriva discriminarii deja prevazut de statele membre în domeniile reglementate de aceasta directiva. Eugen Staicu, legestart.ro
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!