Conferinta “Mediafax Talks about Lobby”: Reglementarea activitatii de lobby este privita cu reticenta
Reglementarea activitatii de lobby este privita cu reticenta de cei mai multi dintre participantii la conferinta „Mediafax Talk about Lobby”, care prefera mai degraba autoreglementarea celor care lucreaza din acestui domeniu sau, daca se ajunge la un act normativ, acesta sa fie unul suplu.
Lucyna Gutman-Grauer, membru al board-ului SEAP Society of European Affairs Professionals, a sustinut, marti, la conferinta, ca la nivelul institutiilor europene activitatea de lobby este o practica democratica.
„Aceasta activitate de lobby reprezinta o influenta directa sau indirecta cu privire la formularea, implementarea legislatiei, fara sa conteze modul de comunicare, de exemplu externalizare, surse din media, e vorba de contactele unor membri, circulare, comunicare a informatiilor, a materialelor de promovare. Aceste activitati acopera mai mult decât simpla influentare a legislatiei, e vorba de actiuni, advocacy, relatii guvernamentale, mai mult decât simpla influentare a institutiilor”, a sustinut Lucyna Gutman-Grauer, precizând ca este vorba despre un proces transparent si democratic.
Ea a mentionat ca la nivelul institutiilor europene se poate vorbi de 30 de mii de persoane care se ocupa de activitatea de lobby, iar în total sunt circa 100 de mii de persoane implicate. Lucyna Gutman-Grauer a precizat ca la nivelul Parlamentului European si al Comisiei Europene s-a constituit un Registru public privind interesele celor care au activitati de lobby.
„Noi am sprijinit întotdeauna acest Registru înca de la început, ca parte din autoreglementare, pentru ca se bazeaza pe înregistrare voluntara (…) Noi promovam aceasta viziune cu privire la autoreglementare si de asemenea evaluarea facuta de catre colegi. Asadar, noi facem lobby pentru aceasta activitate de lobby”, a mai afirmat Gutman-Grauer.
De asemenea, Roberto Musneci, Senior Partner, Serban&Musneci Associates, a tinut sa sublinieze ca „lobby-ul nu este un cuvânt murdar”.
„Noi militam pentru o formula de autoreglementare, dar în cazul în care vom ajunge la o formula legislativa, legislatia respectiva trebuie sa fie în primul rând simpla, sustenabila din punct de vedere organizatoric si din punct de vedere financiar, si bineînteles trebuie sa respecte legea concurentei si Constitutia (…) Bineînteles ca legea respectiva trebuie sa fie aplicata tuturor, e clar ca daca 700 si ceva de lobby-isti asa-zis profesionisti sunt înregistrati în Bruxelles – si asta e un procent de 5-6% aici în România – înseamna ca trebuie sa facem o lege care va reglementa 99% din cei care fac activitate”, a afirmat Musneci.
Totodata, Ionut Sibian, membru în Comitetul Economic si Social European, a precizat ca o reglementare în zona activitatii de lobby a fost abordata si în anii 2000, când s-a optat pentru realizarea unei legi a transparentei publice.
„De fapt, pe orice discutie pe care o avem referitor la o lege a lobby-ului trebuie sa ne uitam sa vedem ce ne ofera Legea transparentei. Nu putem sa avem o legiferare pe lobby, o reglementare, fara sa avem în considerare aceasta lege. Eu cred ca, daca Legea transparentei ar fi implementata în litera ei, nu am avea discutia de astazi. De ce? Pentru ca am avea studii de impact care sunt obligatorii pe orice politica publica – nu avem politica publica în România, ca urmare nu avem studiu de impact”, a mai spus Sibian.
El a precizat ca în procesul decizional al institutiilor publice, inclusiv la nivelul Parlamentului, nu se foloseste instrumentul audierilor publice.
Citete mai departe pe mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!