Transparency International apreciaza ca raportul MCV din 2014 reflecta realitatea contribuabililor din Romania

 

Transparency International (TI) apreciaza ca raportul MCV din acest an este unul dintre putinele care reflecta situatia României cât mai aproape de realitatea contribuabililor sai – cetateni sau companii private, se arata în comunicatul organizatiei.

Transparency International RomaniaReprezentantii TI-România considera ca aspectele criticate în Raport sunt importante, precizând ca în lipsa unei abordari sistematice în rezolvarea lor risca sa afecteze credibilitatea si sustenabilitatea reformelor.

Sursa citata precizeaza ca un prim aspect semnalat vizeaza iminenta intrare în vigoare a noului Cod Penal si a noului Cod de Procedura Penala, care ” ridica o problema ce tine de lipsa de capacitate, chiar daca au fost luate unele masuri de ameliorare a conditiilor de intrare în vigoare”.

„Un alt aspect corect retinut de Raport îl reprezinta practica înca inconsistenta a parchetelor si a instantelor ca urmare a rezistentei unora dintre magistrati în a urma deciziile de îndrumare ale Înaltei Curti, fapt ce conduce la prejudicii însemnate pentru mediul de afaceri, generate de timpul de solutionare si lipsa de predictibilitate a solutiilor, cu impact direct si asupra credibilitatii sistemului” , se mai arata în comunicat.

TI – România apreciaza ca solutia pentru ambele probleme consta în dezvoltarea unui sistem echilibrat care sa asigure atât independenta, cât si raspunderea magistratilor pentru conduita lor profesionala, la nivelul instantelor civile si penale, cât si la nivelul parchetelor.

„Fenomenul de impunitate în fata legii apare endemic la nivelul judetelor, unde vigilenta presei si capacitatea ONG-urilor este mai redusa si unde atotputernicia autoritatilor se manifesta mai agresiv împotriva cetatenilor”, arata reprezentantii organizatiei.

De asemenea, organizatia saluta recomandarea Comisiei „Justitie egala pentru toti” ca o solicitare cheie si o prima recunoastere a faptului ca în România au existat si exista unitati de masura diferite pentru conditii similare.

„În ceea ce priveste progresele înregistrate în privinta controlului conflictelor de interese, incompatibilitatilor si averii declarate, situatia interna denota pe de o parte o întelegere înca limitata a conceptelor din partea persoanelor supuse acestui regim, iar pe de alta parte un interes major în eludarea sau chiar abrogarea acestor dispozitii, dovada în acest sens fiind modificarile Codului penal adoptate pe 10 decembrie 2013, care vizau între altele si modificarea infractiunii de conflict de interese”, se mai arata în comunicat.

Reprezentantii TI sustin ca raportul din acest an mentioneaza explicit faptul ca eficienta eforturilor anticoruptie este cu precadere apanajul liderilor institutionali chemati sa puna în aplicare Strategia Nationala Anticoruptie, la nivelul tuturor institutiilor din sectorul public de la nivel central si local, chiar daca Mecanismul de Cooperare si Verificare, în forma sa actuala, nu cuprinde indicatori de evaluare a impactului.

În acest context Transparency International România lanseaza liderilor politici, liderilor structurilor judiciare si celor comerciale invitatia de a se ralia unui nou obiectiv national care sa ofere masura reala a angajamentului si progreselor înregistrate de România în lupta anticoruptie: acela ca pâna în 2025 nota din Indicele de Perceptiei a Coruptiei în România sa creasca de la 43 de puncte pâna aproape de 70 de puncte, mai precizeaza sursa citata.

Purtatorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului MCV, ca exista înca îngrijorari legate de independenta justitiei în România, el subliniind ca modificarile la Codul penal au generat „îngrijorari majore” în legatura cu capacitatea de combatere a coruptiei.

„Exista înca îngrijorari în legatura cu independenta justitiei si exista foarte multe exemple în ceea ce priveste un grad de opozitie la masurile anticoruptie si de integritate”, a afirmat Mark Gray.

El a aratat ca amendamentele adoptate de Camera Deputatilor în decembrie 2013 la Codul penal „au dus la îngrijorari majore în legatura cu capacitatea de combatere a coruptiei”.

Conform lui Gray, Comisia Europeana recomanda României ca în Codul de conduita al parlamentarilor sa fie incluse dispozitii cheie astfel încât sa fie respectata independenta justitiei.

Mark Gray a subliniat ca trebuie sa fie asigurat faptul ca legislatia anticoruptie se aplica tuturor în mod echitabil.

CE nu a revizuit obiectivele din raportul MCV, acestea „au fost stabilite la momentul aderarii”, a spus Mark Gray, rugat sa comenteze faptul ca fostul ministru al Justitiei Mona Pivniceru si Robert Cazanciuc au reclamat comisarului Viviane Reding ca aceste obiective nu sunt fixe si apar mereu noi chestiuni.

În rapoartele din ultimii 7 ani „recomandarile au fost foarte clare” si a fost stabilita o agenda pentru perioada urmatoare, a mai spus Gray.

Oficialul european a declarat ca CE are o datorie catre celelalte state membre si catre cetatenii români si bulgari, aceea ca procesul de reforma sa continue, iar obiectivele sa fie îndeplinite.

Purtatorul de cuvânt al CE a mai spus ca rapoartele MCV vor continua cât timp va fi necesar pentru ca România si Bulgaria sa îndeplineasca angajamentele luate la aderarea la Uniunea Europeana.

„Fie ca vor fi îndeplinite anul viitor, fie ca va fi nevoie de mai mult timp, depinde de cele doua guverne. Comisia nu poate stabili când vor fi îndeplinite obiectivele si recomandarile”, a declarat Gray, rugat sa comenteze unele informatii potrivit carora rapoartele MCV pentru România si Bulgaria vor înceta în 2018.

Purtatorul de cuvânt al CE a anuntat ca urmatorul raport a fost planificat peste aproximativ un an de zile, dar tine de viitoarea Comisie sa decida exact când va fi publicat. Roxana Alexe, mediafax.ro

Cuvinte cheie: , , , , , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie