Comisia Europeana va adopta miercuri, Raportul privind progresele inregistrate de Romania, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV)
Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) va fi adoptat miercuri de Comisia Europeana si prezentat în aceeasi zi de Mark Gray, purtator de cuvânt al CE.
‘Rapoartele vor prezenta într-un mod foarte obiectiv ce s-a realizat si ce trebuie înca facut, vor include o serie de recomandari concrete pentru viitor. Multe dintre punctele care sunt de asteptat vor fi acoperite, evident, cele patru conditionalitati, dar si chestiuni precum statul de drept sau alte probleme mai ample”, a declarat luni Mark Gray.
România a facut progrese în multe domenii, dar ramân îngrijorari cu privire la independenta justitiei, se arata în proiectul raportului MCV obtinut de AGERPRES.
„Aceasta evaluare arata ca România a facut progrese în multe domenii de la precedentul raport MCV. Istoricul institutiilor cheie judiciare si de integritate a ramas pozitiv. Necesarele si mult asteptatele schimbari legislative au ramas pe drumul cel bun, iar spiritul de cooperare dintre institutiile judiciare si Ministerul Justitiei ajuta la abordarea problemelor manageriale”, se mentioneaza în document.
În proiectul de raport se remarca faptul ca România a beneficiat de „o atmosfera politica mai calma” începând din primavara anului 2013, dar ca ramân îngrijorari cu privire la independenta justitiei, fiind multe exemple de rezistenta la masuri de integritate si anticoruptie, la nivel politic si administrativ.
„Grabitul si netransparentul amendament la Codul penal din decembrie 2013 a stârnit o îngrijorare larg raspândita ca o provocare fundamentala a regimului juridic în ceea ce priveste combaterea coruptiei si promovarea integritatii”, se arata în proiect, facându-se totodata referire si la faptul ca CCR a declarat neconstitutionale schimbarile ce s-au dorit a fi aduse Codului penal.
„Importanta masura a numirilor cheie arata o imagine mixta, cu unele proceduri care se desfasoara în mod deschis, transparent si bazat pe merite, în timp ce altele sunt deschise criticilor pe motiv de interferente politice. Aceasta imagine are consecinte asupra masurii în care procesul de reforma din România poate fi vazut ca unul durabil. Capacitatea de rezistenta a institutiilor cheie anticoruptie în fata unor presiuni sustinute a aratat ca reforma a prins radacini în zone importante ale societatii românesti. În contrast, promptitudinea cu care pietrele de temelie ale reformei ar putea fi rasturnate în Parlament a servit ca un memento ca nu exista un consens cu privire la urmarirea obiectivelor MCV”, se arata în raport, care mentioneaza si îndoielile cu privire la profunzimea angajamentului în combaterea coruptiei si promovarea unui sistem judiciar independent.
Documentul apreciaza ca noul statut al parlamentarilor si Codul de conduita au adus numai „schimbari limitate în modul în care parlamentul reactioneaza la decizii privind integritatea”.
Agentia Nationala de Integritate (ANI) si Directia Nationala Anticoruptie (DNA) sunt institutiile judiciare ce beneficiaza de aprecieri în raportul MCV, în timp ce la adresa Parlamentului sunt aduse critici, iar Curtea Constitutionala a României (CCR) este vazuta ca „un important arbitru”.
„Provocarea autoritatii Curtii Constitutionale din vara lui 2012 nu s-a mai repetat, iar Curtea si-a consolidat, mai degraba, rolul de important arbitru. Curtea va continua sa aiba un rol cheie în apararea principiilor statului de drept, precum separatia puterilor în stat, inclusiv în ceea ce priveste orice viitoare discutie despre revizuirea Constitutiei”, se arata în proiectul raportului.
Acesta face referiri si la dezbaterile privind modificarea Constitutiei, aratându-se ca trebuie sa se tina cont în acest caz de punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
„Având în vedere ca este de asteptat ca dezbaterile despre Constitutie sa continue anul acesta, va fi important ca CSM sa aiba oportunitatea de a-si spune parerea cu privire la tot ce tine de sistemul judiciar. În particular, va fi nevoie de excluderea schimbarilor care dau posibilitatea politicienilor sa influenteze conducerea sistemului judiciar sau sa puna la încercare independenta sau autoritatea justitiei. Din acest motiv, asumarea Guvernului de a consulta Comisia de la Venetia este un semn important al angajamentului României de a-si baza orice viitoare schimbare a Constitutiei pe valorile europene”, se subliniaza în proiectul raportului.
În ceea ce priveste respectarea deciziilor instantelor, în document se face referire la faptul ca începând din iulie 2012 sistemul judiciar a fost nevoit sa faca apel de mai multe ori la CCR, ca urmare a refuzului Parlamentului de încetare a mandatelor acelor parlamentari în cazul carora exista decizii judecatoresti definitive de incompatibilitate.
„Cea mai recenta hotarâre a CCR pe aceasta tema dateaza din noiembrie 2013, cu toate acestea Senatul nu a luat înca nicio masura”, se arata în document.
Cât priveste activitatea ANI, în raport se mentioneaza faptul ca aceasta institutie a continuat sa îsi consolideze istoricul de cazuri.
„ANI si conducerea sa au fost atacate si criticate în momente care au coincis cu gestionarea unor cazuri ale unor înalti actori politici. ANI si-a dovedit valoarea, în calitate de organism de supraveghere capabil de a-si explica mandatul si de a interveni public atunci când este necesar”, se consemneaza în proiect.
Totodata, se evidentiaza ca ANI a devenit o institutie mai stabila, având sprijinul Guvernului în privinta alocarii de resurse pentru a se asigura functionarea eficienta a acesteia.
Pe de alta parte, se mentioneaza si existenta unor cazuri când Parlamentul nu a dorit sa puna în aplicare o decizie ANI, chiar si atunci când aceasta era sustinuta de o hotarâre a instantelor.
„Prin urmare, o propunere de guvern de modificare a legii ANI ar trebui sa întareasca si sa consolideze rolul ANI, ca un test important de vointa politica pentru mentinerea unui cadru de integritate eficace”, se subliniaza în document.
În cazul DNA, sunt semnalate progrese de la precedentul raport MCV, punctându-se faptul ca se înregistreaza îmbunatatiri substantiale în practica judiciara, în special în ceea ce priveste durata anchetelor DNA.
Premierul Victor Ponta a declarat luni ca stie cum va arata Raportul MCV, întrucât CE a transmis deja o prima forma catre Ministerul Justitiei si a spus ca este convins ca activitatea acestui minister va fi apreciata în raport.
„Eu stiu cum arata (raportul MCV – n.r.). Comisia Europeana a procedat (…) normal si corect, în sensul ca au trimis catre Ministerul Justitiei, cu caracter confidential, o prima forma, s-au facut observatii, s-a discutat. Eu stiu un singur lucru despre raportul MCV: oricum va fi în realitate, fiecare va citi din el ce-i place. Dumneavoastra o sa cititi ca e foarte rau, eu o sa citesc ca e foarte bine. Important e un lucru: daca stim ce avem de facut în continuare, pentru ca sa nu ai niciun obiectiv e foarte rau”, a afirmat primul-ministru.
Potrivit lui Ponta, printre obiectivele pe care si le propun oficialii români sunt intrarea în vigoare a codurilor penale de la 1 februarie, precum si impunerea unui MCV la nivel european, valabil pentru toate statele UE, nu doar pentru România si Bulgaria.
„Sunt absolut convins ca si în raportul MCV activitatea Ministerului Justitiei si activitatea Guvernului, ca noi nu avem legatura cu Justitia decât prin intermediul Ministerului Justitiei, va fi apreciata”, a mai afirmat seful Executivului.
În 16 ianuarie, presedintele Traian Basescu a sustinut ca a facut o „clarificare” în discutiile cu presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, si anume ca în raportul MCV sa se mentioneze buna functionare a institutiilor statului care sunt capabile sa opreasca si „derapaje ale politicului”.
„Sunt state care se uita si la statul de drept, si la functionarea Justitiei. De aceea, în discutie (cu Herman van Rompuy – n.r.), am simtit nevoia sa fac o clarificare, clarificare ce trebuie, în opinia mea, sa se reflecte în raportul MCV (…). Sigur ca am avut incidente. Cu declaratii, cu tentative de modificare a Codului penal, tentative de lege a amnistiei, a gratierii si asa mai departe. Rugamintea mea a fost sa fie o abordare corecta si care sa reflecte ce s-a întâmplat în România”, a declarat Basescu.
Basescu a adaugat ca acele state europene care mai au semne de întrebare cu privire la România ar trebui sa priveasca la modul cum functioneaza institutiile, judecatorii sau procurorii.
În 12 decembrie 2013, seful DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat ca recentele modificari ale Codului penal vor avea efecte negative asupra MCV.
„Din perspectiva benchmarkurilor care monitorizau stabilitatea institutionala si modificarile legislative nu cred ca lucrurile vor arata foarte bine, datorita acestor posibile modificari ale Codului penal. Cred ca toate aceste evenimente care au avut loc în ultima perioada de timp nu vor aduce un raport de tara favorabil si pozitiv în ceea ce priveste tot ceea ce se petrece în sistemul judiciar din România”, a afirmat Kovesi.(AS – autor: Madalina Cochinescu, editor: Antonia Nita), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!