Rata de absorbtie a fondurilor europene a ajuns in 2013 la 33%
Desi rata de absorbtie a fondurilor europene a fost în 2013 cât în cei sase ani de la aderare, atingând 33%, impulsul dat economiei ramâne palid. Efecte vizibile, însemnând o crestere a PIB de 1-2%, vor aparea abia când vor fi depasite 60 de procente
Rata de absorbtie a fondurilor europene a ajuns, în anii care au trecut de la aderare, o expresie fetisizata, o cifra simbol, cu încarcatura mai mult politica decât economica, o miza în disputa putere-opozitie. La finalul anului trecut, rata de absorbtie a crescut uimitor, având în vedere parcursul celor sase ani anteriori, la 33%, fata de 15% la încheierea lui 2012. Cu toate acestea, tinta de 50% anuntata la învestirea în functie de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a ramas o iluzie. Iar impactul asupra cresterii economice a fost minor.
Avansul PIB, de circa 3% estimat de analistii economici pentru 2013, s-a bazat pe motoarele traditionale: agricultura si exporturile. În continuare, investitiile din fonduri europene, clamate pe toate tonurile de economisti, politicieni, oameni de afaceri, nu sunt suficient de mari ca sa reporneasca economia. Doar o rata de absorbtie de peste 60% ar duce la un plus al PIB de 1-2 procente. Despre o crestere economica de peste 4% se poate vorbi numai daca rata ar atinge 100%, arata analistii economici. Rezultatele anuntate de Ministerul Fondurilor Europene pentru 2013 ar îndreptati o viziune optimista daca s-ar datora unor masuri menite sa schimbe din temelii procesul de atragere a banilor europeni. Însa expertii în fonduri europene si beneficiarii spun ca nu au avut loc modificari esentiale, în ultimul an, ci îmbunatatiri punctuale ale procedurilor, iar în unele cazuri chiar suprareglementari si birocratizare.
Cum s-a ajuns la cresterea record
Majorarea substantiala a ratei de absorbtie a fost determinata, în principal, de deblocarea a cinci programe operationale din cele sapte la sfârsitul lui 2012 si în 2013. „O masa mare a proiectelor din toate programele a ajuns în partea cea mai consistenta a implementarii si, astfel, sumele cerute spre rambursare au dus la o crestere majora. Proiecte întârziate, începute în urma primelor sesiuni de cereri de finantare a perioadei de programare s-au suprapus cu implementarea unor proiecte aprobate recent“, explica Marian Stoian, consultant fonduri europene si manager Initial Advisory. Programele operationale au fost blocate de Comisia Europeana din cauza fraudelor. Din acest motiv, functionarii de la Bucuresti au înasprit controalele si au complicat birocratia.
Citeste mai departe pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!